Societatea contemporană fiind din ce în ce mai mult atrasă de aspectul estetic al lucrurilor înconjurătoare, a reuşit să atribuie fiecărui domeniu de activitate o asemenea imagine şi astfel în stomatologie a luat naştere conceptul de “estetica dentara”. Această nouă ramură a medicinei dentare are rolul de a satisface pacienţii care pe lăngă faptul că deţin nişte dinţi sănătoşi, doresc ca aceştia să aibă un aspect cât mai plăcut şi armonizat cu fizionomia feţei. Culoarea, forma şi poziţia dinţilor sunt doar câteva aspecte pe care medicul stomatolog le are în vedere atunci când demarează un tratament stomatologic. Aceste caracteristici trebuie să aibă raporturi proporţionale cu structurile vecine  pentru a rezulta un aspect facial cât mai placut si armonios. Pentru ca obiectivul tratamentului să fie atins, trebuie luate în calcul trăsăturile fizionomice ale fiecărui pacient, după cum urmează. Aspectul facial trebuie examinat atent atât frontal cât şi din profil. Acesta este cu atât mai plăcut cu cât cele trei etaje ale feţei sunt egale între ele. Aspectul dinţilor este de asemenea important, mai ales la nivelul celor frontali. Raportul între lăţimea şi înălţimea incisivilor centrali trebuie să fie de ¾. De asemenea, înălţimea incisivilor laterali trebuie să fie cât mai aproape de cea a centralilor, cu cât această diferenţă este mai mică, cu atât aspectul estetic este mai plăcut şi invers. Trebuie ţinut cont şi de caracteristicile dinţilor în raport cu sexul pacientului, pentru că sexul feminin are ca trăsătură reprezentativă unghiurile dentare mai rotunjite decât cel masculin, aşadar, o restaurare estetică cu faţete bine conturate va altera aspectul estetic la o persoană de sex feminin. În cele ce urmează vom prezenta o serie de afecţiuni care determină frecvent tulburări de estetică în rândul pacienţilor.

1. Caria dentară reprezintă cea mai frecventă afecţiune a cavităţii orale, iar dacă aceasta este prezentă la nivelul feţelor externe ale dinţilor frontali, în mod sigur poate fi vizibilă şi atunci când pacientul doar vorbeşte. Tratamentul cariei dentare este foarte simplu şi cu cât este efectuat mai repede cu atât poate preveni manifestarea altor afecţiuni mai grave.
2. Uzura dinţilor determinată de unele afecţiuni precum bruxismul sau refluxul gastro-esofagian, dar şi traumatismele dentare reprezentate de fisuri sau fracturi ale dinţilor sunt uşor de corectat prin faţetare sau protezare prin coronane dentare.
3. Modificările de formă, mărime sau număr survenite în urma unor anomalii de dezvoltare ale dinţilor pot fi de asemenea corectate prin faţetare sau chiar extracţii dentare în cazul dinţilor supranumerari.
4. Poziţia dinţilor pe arcadă şi incongruenţa dento-alveolară fie că este cu înghesuire sau cu spaţiere (diasteme, treme), pot fi corectate cu ajutorul aparatelor ortodontice care în zilele noastre sunt aproape insesizabile, precum aparatul ortodontic din safir sau cel invizibil, montat pe feţele interne ale dinţilor.
5. Modificările de culoare ale dinţilor, pot fi produse înainte de erupţia dinţilor pe arcadă din cauza fluorozei sau tratamentului cu tetraciclină, dar şi după erupţia acestora, din cauza obiceiurilor vicioase sau îmbătrânirii. Tratamentul frecvent este reprezentat de albirea dentară, însă o alternativă poate fi de asemenea aplicarea unor faţete sau coroane estetice.