Latexul este o rășină naturală cu aspect lăptos, fluid, produsă de numeroase plante atât din zona tropicală (arborele de cauciuc), cât și din zona temperată. Latexul este o emulsie în mediu apos a unui complex de proteine, alcaloizi, amidon, carbohidrați, rășini, uleiuri, dar particulele cu potențial alergogen sunt proteinele cu greutate moleculară mică.

Acestea se atașează de pulberea cu care sunt în mod obișnuit pudrate mănușile de consultație și vin în contact prelungit cu pielea clinicianului, provocând așa numita dermatită de contact. De asemenea,  în momentul aplicării sau scoaterii mănușilor, pulberea care conține aceste proteine ajunge la nivelul căilor respiratorii superioare (nasului) sau la nivel ocular, declanșând o rinită sau o conjunctivită alergică persoanelor sensibilizate din acel ambient (medic, pacient, asistentă). Alergia este o reacție de hipersensibilitate de tip I (citofil), care se caracterizează printr-o producție exagerată de anticorpi IgE. Există două momente în producerea unei alergii :

• Contactul sensibilizant : primul contact al organismului cu respectivul alergen, când nu se observă manifestări clinice, dar celulele sistemului imun (plasmocitele) produc anticorpi de tip Ig M, înlocuiți rapid cu cei de tip IgE. Aceștia se numesc citofili deoarece au o mare afinitate pentru membrana anumitor celule imune, mastocite și bazofile, și se fixează ireversibil de aceasta.
• Contactul declanșator este cel de al doilea contact cu alergenul, când acesta se atașează prin complementaritate (potrivire) de IgE fixate pe membrana mastocitelor. Contactul dintre antigen (alergenul, in acest caz, latexul) și anticorpul citofil determină eliminarea unor substanțe preformate din celulele menționate, dintre care cea mai importantă este histamina.

Histamina se distribuie rapid în întreg organismul și determină diferite manifestări clinice ce trebuie obligatoriu recunoscute de medicul stomatolog:

• La nivelul căilor respiratorii superioare : secreție nazală abundentă, seroasă (apoasă), strănut – rinita alergică
• La nivelul căilor respiratorii inferioare : bronhoconstricția, secreția abundentă de mucus determină o criză asemănătoare cu cea din astmul bronșic, cu dificultăți la respirație și creșterea frecvenței respiratorii (dispnee cu polipnee).
• La nivelul ochilor : hiperemie conjunctivală (ochi roșii) cu o secreție abundentă de lacrimi și senzația de corp străin - conjunctivita alergica
• La nivelul pielii : urticarie, cu prurit (mâncărime) și senzația de arsură
• Șocul anafilactic este cea mai gravă formă de alergie, rară, dar dacă nu se intervine în cel mai scurt timp poate duce la deces, prin hipoperfuzie și hipoxie cerebrală și stop cardiorespirator.

În cabinetul de medicină dentară, sursele de latex sunt multiple și nu trebuie neglijate având în vedere consecințele mai mult sau mai puțin severe asupra pacienților, în principal. Printre acestea se numără mănușile de consultație, gumele de lustruit, mânerele de cauciuc ale intrumentelor, folia de digă, elasticele de la aparatele ortodontice, capacele fiolelor cu anestezic, furtunele unitului dentar etc. Întrucât alergia la latex este destul de comună în rândul pacienților, există câteva măsuri care trebuie cunoscute și aplicate de medicul stomatolog pentru a preveni orice incident legat de acest aspect, ce poate avea urmări chiar fatale asupra pacienților. 1. Realizați o anamneză corectă și completă pacientului, mai ales pacienților noi, pentru a le afla antecedentele alergice sau predispoziția la o alergie. Persoanele predispuse să dezvolte o reacție alergică la sursele de latex sunt cei cu alergii la praf, la polen, fân, păr de animale, căpșuni, kiwi, ouă, nuci, banane, ananas, soia (așa numitul sindrom latex-fructe) etc. De asemenea, în categoria de risc sunt persoanele care au suferit numeroase intervenții chirugicale, mai ales în copilărie, precum și cei care au avut spina bifida (afecțiune congenitală în care canalul medular nu este complet închis, se tratează chirurgical). 2. Asigurați un mediu latex-free pentru pacienți. Nu purtați mănuși ce conțin latex în timpul consultației sau tratamentului și eliminați din mediul de lucru orice material, produs sau dispozitiv care conține latex. Dacă anumite dispozitive sunt absolut necesare pentru tratament, acoperiți-le sau izolați-le. 3. În mediul de lucru pot persista alergeni latenți, particule rămase din ședințele anterioare ale altor pacienți sănătoși, care însă pot provoca reacții severe pacienților cu hipersensibilitate. De aceea, cel mai recomandat este să îi programați pe acești pacienți la începutul zilei de lucru, pentru a nu îi expune la particulele alergogene din aer. 4. Mențineți o bună ventilație a cabinetului, aerisiți frecvent și schimbați des filtrele aparatelor de ventilație/aer condiționat. 5. Asigurați-vă că dețineți truse de tratament și de urgență fără componente din latex. 6. Păstrați o igienă perfectă a mâinilor, spălați-vă foarte bine după utilizarea mănușilor, pentru a evita producerea unei alergii prin contact indirect, prin pulberea rămasă pe piele. 7. Cunoașteți foarte bine manifestările acestei hipersensibilități, urmăriți și apreciați corect reacțiile pacientului pentru a evita orice incident catastrofal, iar în cazul unui șoc anafilactic, cereți imediat asistență de urgență, apelând numărul unic 112.