Cu toţii ne întâlnim cu această senzaţie de gură uscată într-un anumit moment din viaţa cotidiană. Stresul, nervozitatea sau diferitele momente neplăcute pot determina o scădere pasageră a secreţiei salivare, însă o scădere continuă a acesteia poate ridica o suspiciune legată de prezenţa unei probleme de sănătate serioase.  Printre simptomele xerostomiei putem enumera senzaţia de gură şi gât uscat, buze crăpate, limba roşie şi senzaţia de arsură la nivelul acesteia, sete frecventă, dificultate la înghiţire şi chiar alterarea simţului gustativ  (gust amar şi neplăcut).   Apariţia acestei afecţiuni se poate datora mai multor cauze, cum ar fi efectele secundare ale unor medicamente. Antidepresivele, anxioliticele, antihistaminicele, decongestivele sau antihipertensivele pot induce senzaţia de gură uscată. Din această cauză, persoanele în vârsta pot acuza o stare de hiposalivaţie (secreţie de salivă în cantităţi mici). De asemenea, scăderea secreţiei de salivă mai poate fi determinată de diabetul zaharat, boala Parkinson, boala Alzhaimer, HIV/SIDA, sindromul Sjögren (boala autoimună la care se adăugă xeroftalmia - scăderea secreţiei lacrimale ) şi unele infecţii virale precum oreionul (parotidită epidemică).

   De ce gura uscată reprezintă o problemă? Adiţional simptomelor enumerate mai sus, putem asocia respiraţia urât mirositoare (halenă), care va apărea odată cu scăderea secreţiei salivare. De asemenea, există studii care au confirmat faptul că, la sexul feminin rujul poate fi mult mai aderent la dinţi din cauza nivelului redus al salivei din cavitatea orală ceea ce determină o problemă de ordin estetic. Un rol foarte important al salivei este acela de a scădea riscul apariţiei cariilor dentare sau a bolilor gingivale. Substanţele minerale care se găsesc în salivă ajută la scăderea nivelului acidităţii şi remineralizarea structurilor dintelui, astfel împiedicând apariţia cariilor.

Saliva conţine şi o serie de factori antimicrobieni cum ar fi lizozimul, imunoglobulina A, care pot limita colonizarea cavităţii orale de către microorganisme prin inhibarea aderenţei la structurile dentare sau chiar prin liza (dezintegrarea) lor.

Dacă se observă senzaţia de gura uscată dimineaţa sau chiar pe parcursul zilei, se pot încerca următoarele tratamente:

1. Pentru ameliorarea simptomelor: 

• beţi apă în mod regulat 
• mestecaţi gumă fără zahăr pentru stimularea fluxului salivar (*de evitat pentru persoanele cu probleme ale sistemului digestiv) 
• folosiţi apă de gură fără alcool 
• evitaţi consumul de tutun, alcool şi cafea, acestea favorizând deshidratarea

2. Pentru prevenirea apariţiei cariilor: 

• Periaţi dinţii după fiecare masă şi înainte de culcare 
• Folosiţi paste de dinţi care conţin fluor 
• Folosiţi zilnic aţă dentară 
• Efectuaţi obligatoriu, de cel puţin 2 ori pe an, câte un control stomatologic şi o curăţare profesională a dinţilor 

3. Pentru stimularea secreţiei salivare Până la eliminarea factorului determinant, restabilirea lubrifierii cavităţii orale se poate realiza sub mai multe forme. Medicul stomatolog  vă poate prescrie substituenţi salivari sub formă de apă de gură sau spray. De asemenea, în prezent există pe piaţă ape de gură, geluri hidratante şi paste de dinţi concepute special pentru persoane care se confruntă cu xerostomie.

Dacă niciun tratament nu a dat rezultate, va recomandăm să va adresaţi medicului stomatolog pentru a incepe investigaţiile necesare descoperirii cauzelor generatoare de boală.  Cu toate acestea, după respectarea unui tratament potrivit, majoritatea persoanelor afectate îşi recapătă confortul în zona orală şi abilitatea de a degusta şi înghiţi uşor alimentele. - Xerostomia sau senzatia de gura uscata