Efectele chimioterapiei la nivelul cavitatii orale sunt multiple. Cele mai frecvente complicaţii ce apar la nivelul cavităţii bucale după tratamentul chimioterapic sunt mucozita, infecţiile, afectări neurologice, disgeuzia, hiposialia si xerostomia, tendinţa de sângerare, dar şi dezvoltarea osteonecrozei, cele mai afectate zone fiind ţesuturile moi de la nivelul mucoasei orale, limbii, palatului moale şi faringelui.

1. Mucozita. Este o reacţie inflamatorie la nivelzl mucoaselor ce apare secundar tratamentelor antineoplazice, cum ar fi radioterapia(80% din cazuri), chimioterapia, sau tratamentul adiacent transplantului de măduvă osoasă. Este frecvent asociată cu leucopenia, iar caracteristicile clinice sunt eritem, edeme sau ulceraţii, durere severă, sângerări, şi apariţia xerostomiei cu riscul dezvoltării candidozei şi infecţiilor sistemice:malnutriţie, carii dentare şi probleme la nivelul tractului gastrointestinal.
2. Infecţiile fungice. Tratamentele supresoare pentru măduva osoasa, leziunile la nivelul mucoasei orale şi probleme de secreţie salivară cresc riscul dezvoltării infecţiilor cu Candida Albicans. Cea mai frecventă problemă este apariţia candidozei orale pseudomembranoase, urmată de candidoza eritematoasă. Tratamentul constă în administrarea de agenţi antifungici, completaţi de un antiseptic(clorhexidina), urmat apoi de nistatina(la 30 min) deoarece combinarea lor precoce poate deveni ineficientă. De asemenea pot apărea infecţiile cu virale Herplex Simplex, Varicela-Zoster, Epstein Barr, da şi citomegalovirus, ca rezultat al reactivarii virusului latent.
3. Disgeuzia. În timpul tratamentului chimioterapic, pacienţii pot remarca apariţia senzaţiei de gust metalic din cauza difuzării agentului chimioterapic in cavitatea orală. Disgeuzia se manifestă iniţial la câteva săptămâni după inceperea tratamentului citotoxic, şi în mod normal este reversibilă după câteva săptămâni.
4. Hiposialia şi xerostomia. Hiposialia apare ca efect al chimioterapiei asupra glandelor salivare, dar este reversibilă. Pacienţilor li se modifică concentraţia componentelor salivare, crescând concentraţia de peroxidază şi amilază, şi scăderea concentraţiei de imunoglobuline A şi G. Drept tratament, pacienţilor şi se recomandă consumare unor cantităţi mai mari de apă şi de gumă se mestecat.
5. Tendinţa de sângerare. Aplazia măduvei osoase are drept consecinţă trombocitopenie, care determină apariţia sângerărilor.
6. Osteonecroza. Osteonecroza, caracterizată clinic prin durere progresivă locală, apare la pacienţii care sunt trataţi cu bifosfonaţi. Aceste medicamente inhibă resorbţia osoasă şi sunt administrate cel mai des intravenos drept tratament pentru pacienţii care au cancer în stadiu de metastază, hipercalcemia de cauza tumorală, sau pacienţii cu mielom multiplu, dar şi oral, pentru prevenirea osteoporozei sau în boli osoase cum ar fi Boala Paget.

Tratamentul în cazul acestor afecţiuni este diferit în funcţie de natura bolii. Cel mai bine este să cereţi sfatul unui medic specialist care să constate afecţiune şi să aleagă cel mai bun plan de tratament.