Cauzele determinante ale cancerelor au fost şi rămân în continuare o problemă frecvent dezbătută nu numai de către cadrele medicale, ci şi de către oamenii obişnuiţi. Boala canceroasă este expresia unei modificări genetice din interiorul unei celule normale şi cuprinde atât modificările de la nivel local (tumora în sine) cât şi cele de la nivel sistemic (metastaze). Procesul tranformării maligne cuprinde două mari etape, perioada de la primul contact cu factorii cancerigeni până la apariţia primelor celule canceroase şi perioada de la apariţia acestor celule canceroase până la decesul provocat de ele. Înaintea apariţiei celei de-a doua etape, celula în curs de transformare canceroasă nu a acumulat încă toate proprietăţile maligne iar acest lucru este deosebit de important pentru profilaxia primară a cancerului. Cunoaşterea factorilor cancerigeni cât şi a acţiunii lor este esenţială pentru profilaxia primară, dar şi pentru creşterea rezistenţei organismului faţă de aceştia, cu care contactul este inevitabil. Factori fizici Traumatismele repetate asupra mucoasei orale sau buzelor, produse de marginile dinţilor sau marginile protezelor dentare incorect adaptate,  pot afecta în timp ţesuturile respective. Radiaţiile solare au de asemenea un rol important în apariţia cancerelor buzelor şi a pielii, unii autori afirmând că razele ultraviolete ar acţiona asupra colesterolului pe care îl transformă în hidrocarburi cancerigene. Arsura este frecvent întâlnită ca factor cauzal în special arsura repetată în aceeaşi zona, cu ţigara sau pipa. Arsura cu ţigara va acţiona asupra ţesuturilor în asociere cu alţi factori chimici cancerigeni rezultaţi prin arderea tutunului. Factori chimici Alcoolul creează situaţii favorizante pentru acţiunea altor substanţe cancerigene. Gudronul conţinut în fiecare ţigară reprezintă un factor esenţial în apariţia cancerelor orale cât şi ale celor pulmonare Factori biologici  Unii autori susţin că acţiunea virusurilor sau a unor germeni nu este suficientă pentru a modifica neoplazic o celulă normală, ci este nevoie de asocierea acesteia cu alţi factori, cum ar fi: dispoziţia genetică, radiaţiile, substanţele chimice sau deficienţele imunologice care diferă de la o persoană la alta. Factori de mediu Reprezintă o categorie foarte importantă care se regăseşte în majoritatea statisticilor, prin care încearcă să se explice frecvenţa cancerelor la diferite tipuri de populaţii. În acelaşi timp, cei mai mulţi autori afirmă faptul că factorii de mediu sunt greu de determinat cu exactitate, aceştia variind de la expunerea la radiaţiile ionizante până la inhalarea unor pulberi sau substanţe chimice. Alţi factori

• Vârsta: cancerele capului şi gâtului sunt mai frecvente la pacienţii cu o vârstă de peste 55 de ani
• Sexul: susceptibilitatea este de 2.8 ori mai mare în rândul bărbaţilor
• Rasa: bărbaţii caucazieni dezvoltă mai frecvent cancer de buze, pe când cei din anumite zone ale Asiei mai frecvent cancere nazofaringiene
• Nuca de Betel: Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului consideră că aceasta poate fi un agent carcinogen, iar mestecarea ei favorizează transformarea malignă
• Dieta: studiile sugerează că un conţinut scăzut în beta-caroten poate fi un oarecare factor de risc în apariţia cancerelor 

În pofida faptului că există numeroase cauze determinante pentru cancerele din zona orală, prezenţa uneia sau a mai multora dintre acestea nu înseamnă că pacientul va dezvolta obligatoriu o formă de cancer.  Cancerul cavităţii orale prezintă o incidenţa destul de mare în rândul populaţiei, plasându-l pe locul 6 la nivel mondial. În ţara noastră, unele statistici indică o incidenţă de 4,2%, iar în ţările dezvoltate procentul injumatatindu-se: 1-2%. La polul opus,reprezentate de un procent de aproximativ 45% se află ţările în dezvoltare din Asia şi din zona Pacificului unde locuitorii consumă nucă de Betel în cantităţi mari. Dacă aţi fost diagnosticat cu o formă de cancer în zona orală, informaţi corect medicul curant despre consumul de alcool, tutun sau alte substanţe care creează dependenţă. Acesta va şti ulterior cum să va ajute să abandonaţi acest obicei. Cercetările în domeniu au demostrat faptul că există o îmbunătăţire considerabilă a răspunsului la tratament în rândul pacienţilor care au fost diagnosticaţi cu cancer şi ulterior au renunţat la fumat.