Clorhexidina

În ciuda străduinţelor noastre de a ne curăţa cavitatea orală cât mai bine şi de a îndepărta placa bacteriană, aceasta reuşeşte să se fixeze pe dinţi. Neeliminată, pe lângă halena neplăcută, determină formarea cariilor, a gingivitei, putând duce chiar la parodontoză. În momentul de faţă clorhexidina este substanţa care realizează cel mai bine controlul plăcii bacteriene. Încă din 1970 cercetările au dovedit că doar la clătirea cavităţii orale de două ori pe zi cu 10 ml soluţie de clorhexidină 0.2% se obţine o reducere a microbilor din cavitatea orală cu 85-90%. Streptococcus mutans bacteriaClorhexidina este un antiseptic (agent anti-microbian) care are efect bactericid sau bacteriostatic asupra germenilor şi fungilor. Aceasta acţionează la nivelul peretelui microbian şi poate fi utilizată nu doar în cabinetele dentare, ci şi acasă. Clorhexidina se găseşte în comerţ sub diferite forme: soluţie apoasă – apă de gură, gel, spray, putând fi introdusă şi în paste de dinţi, gumele de mestecat şi alte produse de igienă orală. Prin faptul că se absoarbe la nivelul ţesutului dentar dur, prezintă o eficienţă crescută asigurând protecţia cavităţii orale pe termen îndelungat. Cele mai bune efecte au fost obţinute cu soluţie de clorhexidină 0.2%, dar în acelaşi timp au fost înregistrate şi cele mai multe efecte adverse. Folosită pe termen îndelungat, fără pauze, determină colorarea în galben sau maro a unităţilor dentare, în special în zonele adiacente obturaţiilor. Au fost înregistrate de asemenea cazuri de inflamare a glandelor parotide. În alte cazuri pot apare descuamări ale mucoasei orale. Aceste efecte adverse însă sunt reversibile – odată oprit tratamentul lucrurile vor reveni la starea iniţială, de aceea se recomandă pauze de câte 10 – 15 zile la maxim 3 săptămâni de utilizare a soluţiei. efectele uneui periaj dentar agresivUnele substanţe care se găsesc în compoziţia pastelor de dinţi cum sunt sodium lauryl sulfate (SLS) sau monofluorfosfatul de sodiu inactivează clorhexidina. Din acest motiv trebuie verificate pastele de dinţi şi în cazul în care conţin aceste substanţe, lăsate 30 de minute între periaj şi clătirea cu apa de gură.   Apa de gură cu clorhexidină poate fi găsită la farmacii sau la DM, având preţuri accesibile. Deşi prezintă un gust amărui, dar care s-a încercat a fi eliminat cu diverşi aditivi de gust, folosirea apei de gură cu clorhexidină trebuie introdusă în rutina igienei orale. Utilizată în mod corect şi responsabil, va scade în procente ridicate cantitatea microbilor din cavitatea orală, prelungind integritatea şi sănătatea dinţilor, a gingiilor şi a  ţesutului parodontal.

Comentarii

Articole similare

Durerea dupa detartraj
Durerea dupa detartraj
Detartrajul constituie procedura stomatologică de îndepărtare a plăcii întărite depusă la suprafaţa dinţilor, supragingival sau sub nivelul gingiei, numită tartru . Un pacient ideal, care se...
Dusul bucal
Dusul bucal
Dusul bucal (irigator oral, waterpik, pulverizator, atomizor) este un dispozitiv care proiectează pe suprafețele dentare un jet continuu sau pulsatil de lichid, cu presiuni variabile , constituind...
Apa de gură cu alcool
Apa de gură cu alcool
Folosirea apei de gură a devenit, pentru mulţi dintre noi, un gest reflex ce urmează firesc după periajul dentar. Ştim deja de ce este bine să folosim apa de gură şi beneficiile ei în ceea ce...
Apa de gura cu listerina
Apa de gura cu listerina
Apa de gură cu listerină este a fost prima apă de gură comercializată din lume, fiind la dispoziția consumatorilor din Statele Unite ale Americii încă din 1915. Inițial, formula care alcătuiește...
Tipuri de paste de dinti
Tipuri de paste de dinti
Pasta de dinţi face parte din categoria substanţelor chimice anti placă bacteriana care se aplică local prin periaj dentar cu scopul îndepărtării mecanice a resturilor alimentare şi a plăcii...