Hemoragia (sângerarea) dupa extractia dentara este normală. Medicul stomatolog va plasa pe zona sângerândă o bucată de tifon steril imediat după finalizarea procedurii de extracţie, sfătuind pacientul să muşte pe aceasta timp de aproximativ 15-20 de minute. În mod normal, în acest interval se formeaza cheagul sanguin şi sângerarea se opreşte. În ziua extracţiei pacientul este sfătuit să evite clătirea riguroasa a gurii sau mestecatul alimentelor în zona cu rana postextracţională pentru a nu disloca cheagul format. În schimb, se recomandă clătirea uşoară a gurii o dată la câteva ore cu soluţii saline( apă cu sare) care grăbesc procesul de vindecare. În cazul în care pacientul sângerează mai mult, bucata de tifon poate fi păstrată la locul extracţiei mai mult timp, 30 -45 de minute. Pentru a controla sângerarea, pacientul poate musca, de asemenea, pe un pliculet de ceai. Punga de ceai este umezită cu apă, împăturită în jumătate și apoi pacientul muşcă pe ea. Acidul tanic, care este prezent în ceai, va reduce sângerarea prin constricția vaselor de sânge.    Există însă unele situaţii în care hemoragia persistă sau reapare la un interval de timp de la extracţie. Hemoragia după extracţia dentară apare din cauza unor factori locali şi/sau generali. Factori locali implicaţi în hemoragiile postextracţionale:

• vasodilataţia locala, care apare secundar anesteziilor cu vasoconstrictor;
• persistenta unor resturi osoase, radiculare sau de ţesut de granulaţie care produc iritaţie locală;
• fractura procesului alveolar;
• lezarea unor vase( de exemplu, artera alveolara inferioara);
• nerespectarea de către pacient a indicaţiilor primite privind îngrijirea postextractionala

Factori generali implicati în hemoragiile postextractionale:

• afecţiuni ale vaselor de sânge, care cresc fragilitatea şi permebilitatea vasculară;
• carenţe vitaminice( vitamina K)
• insuficienţă hepatică, prin deficit de factori de coagulare;
• hipertensiune arterială;
• stări alergice;
• afecţiuni ale sistemului endocrin;
• perioada menstruatiei;
• trombocitopatii şi coagulopatii congenitale sau dobândite;
• afecţiuni care intereseaza elementele figurate ale sângelui: leucemii, trombocitopenii, agranulocitoza
• tratamente anticoagulante, antiagregante sau citostatice pe care pacientul le urmează.

  Indicaţii privind prevenirea hemoragiei postextracţionale:

1. Pacientul este sfătuit să nu fumeze minim 48h după extracţie, deoarece fumul interferă cu vindecarea plăgii.
2. Pacientul trebuie atenţionat să nu scuipe sau să nu sugă prea mult, deoarece se creează presiune negativă care irită mecanic plaga şi împiedică vindecarea acesteia.
3. Trebuie evitat consumul băuturilor reci cu paiul în ziua extracţiei.
4. Pacientul este sfătuit să se odihnească și să nu facă exerciții grele până la 24 de ore după extracție care pot ridica tensiunea arterială, favorizând astfel sângerarea. 

În cazul extractiei unui molar de minte sângerarea până la 3 zile după procedură este considerată normală. Cu toate acestea, după a 3-a zi, volumul de sângerare ar trebui să meargă în jos și să fie din ce în ce mai putin vizibil. Sângerarea care apare la câteva zile după extracția dentară este cunoscută sub numele de hemoragie secundară. Aceasta se poate produce din cauza unei infecții de plagă care determină pierderea de cheag și eroziunea vaselor în țesutul de granulație. Cel mai important mijloc de prevenţie în cazul hemoragiilor postextracţionale îl constituie o anamneză corectă şi completă, pentru a identifica factorii de risc şi antecedentele personale patologice ale pacientului.