tartruTartrul dentar este definit ca ultima fază de maturare a plăcii bacteriene, stadiul în care aceasta se mineralizează și devine un material dur, ce există pe suprafața dinților sau a altor elemente din cavitatea bucală (proteze mobile/mobilizabile, aparate dentare, punți, plombe). Apare atât pe dentiția permanentă, cât și pe cea temporară (”dinți de lapte”).

Tartrul se depune de obicei pe acele suprafețe dentare care sunt ”scăldate” timp îndelungat de salivă: fețele linguale (posterioare) ale dinților frontali inferiori, fețele vestibulare (anterioare) ale dinților laterali superiori. Dinții inferiori au depozite mai consistente de tartru deoarece saliva glandei sublinguale este mai bogată în calciu, mai vâscoasă și stagnează mai mult.

Inițial, stratul de tartru are consistență moale, este friabil și se dizlocă relativ ușor, iar culoarea este alb-gălbuie. Dacă nu este îndepărtat în scurt timp, se impregnează cu diverși pigmenți din alimente (cola, cafea, vin etc.) ajungând la o culoare maronie, brună, inestetică, iar substanțele minerale din alimente precum mazărea, fasolea, produsele lactate grăbesc mineralizarea acestuia și cresc aderența la smalțul dinților.

      Tartrul are două forme clinice :

  •   Supragingival,  culoarea variază de la alb-gălbui până la brun-negru, în funcție de vârsta depozitului
  •  Subgingival , mai aderent și mai subțire decât precedentul

       Cum știu dacă am tartru ?

Medicul dumneavoastră stomatolog poate identifica rapid această depunere, prin inspecție și palpare cu un instrument adecvat, sonda dentară. Această manoperă este nedureroasă și nu necesită o pregătire speciala. Trebuie doar să vă spălați pe dinți, ca înaintea oricărei vizite la stomatolog. Se pot folosi, ca și în cazul plăcii bacteriene, substanțe revelatoare, care vor colora strict aceste acumulări minerale.

Există diverse situații care favorizează sau accelerează depunerea de tartru:

  • igienă orală precară
  • dinți înghesuiți, carii interdentare
  • calitatea salivei, bogată în substanțe minerale (calciu, fosfor)
  • cantitatea redusă a salivei (xerostomia sau senzația de gura uscată)
  • fumatul
  • pacienți cu astm bronșic, fibroză chistică, cu afecțiuni psihice sau cei alimentați prin sonde gastrice

placa bacteriana si tartruTartrul este un factor extrem de important în apariția și întreținerea inflamației gingivale care, ignorată, generează în timp boli ale parodonțiului (totalitatea țesuturilor care susțin și înconjoară dintele). Acest lucru se datorează stagnării microorganismelor în grosimea și la suprafața acestui depozit, care produc substanțe nocive pentru țesuturile moi  adiacente dintelui. Prin acțiunea acestor substanțe agresive (enzime) de origine bacteriana se formează produși care determină o serie de fenomene :

Atenție ! O cantitate mare de tartru nu ”sudează” dinții mobili intre ei, este o senzație falsă, întrucât abundența bacteriilor susține și agravează inflamația de la nivel gingival.

       Cum pot preveni tartrul ?

Prin tehnici simple de igienă și obiceiuri alimentare sănătoase :

  • un periaj eficient de 2 ori pe zi, circa 3-4 minute
  • ața dentară care îndepărtează mult mai eficient decât periuțele placa dentară și alimentele acumulate interdentar
  • folosirea apei de gură cu proprietăți antiseptice (scade numărul bacteriilor din cavitatea bucală)
  •  consumul de alimente detergente – alimente tari care prin simpla lor mestecare curăță mecanic suprafața dinților și cresc cantitatea de salivă (mere, morcovi)
  •  evitarea alimentelor moi și lipicioase – au efect opus celor de mai sus, favorizând stagnarea bacteriilor
  • renunțarea la fumat

     Care este soluția ?

Odată format, tartrul poate fi înlăturat doar prin detartraj, de către medicul stomatolog. Este o procedură în general nedureroasă, bine tolerată de majoritatea pacienților. Există detartraj manual și detartraj mecanic (cu ultrasunete sau cu aer comprimat).