Saliva  rolurile saliveieste un lichid cu funcții complexe ce se datorează numeroaselor componente de natura organică și anorganică. Saliva este un lichid incolor, opalescent, a cărei vâscozitate este dependentă de originea ei și de condițiile în care este secretată. Fluxul salivar normal la oameni este de aproximativ 500-1500 ml pe zi, cu variații individuale semnificative. Desigur, cantitatea de salivă secretată pe parcursul unei zile este influențată de diferiți factori care conlucrează la menținerea unui echilibru, astfel încât rolurile acestui fluid să fie realizate deplin.

Cea mai mare cantitate de salivă (90%) este așa numita salivă stimulată, produsă în timpul meselor și este, majoritar, salivă parotidiană. În perioada de repaus, între mese, fluxul salivar este de circa 0,2-0,5 ml pe minut, fiind realizat în principal de activitatea glandei submandibulare.


Așadar, să aflăm în continuare care sunt principalele roluri ale salivei și de ce menținerea unui echilibru în compoziția și secreția ei este importantă pentru sănătatea orală și generală.

1. Masticație și deglutiție

masticatieCavitatea bucală este prima stație în traseul nutrimentelor din mediul extern prin organism, acolo unde debutează digestia. Alimentele introduse ca atare nu pot fi descompuse în tubul digestiv fără a fi ”mărunțite” prin procesul de masticație care, pentru a fi eficient, necesită o dantură sănătoasă (fără carii, edentații, parodontoză) și funcțională (o ocluzie dentară corectă). În acest proces, saliva intervine prin îmbibarea particulelor alimentare, constituirea bolului alimentar și deplasarea lui în cavitatea bucală de-a lungul arcadelor dentare prin acțiunea lubrifiantă a mucinei. Bolul alimentar astfel format este împins în esofag și stomac prin mișcarea de deglutiție, ușurată de prezența fluidului salivar.

2. Digestie

Rolul digestiv al salivei se exercită prin acțiunea amilazei salivare, o enzimă care descompune amidonul din alimentele preparate termic (coapte, prăjite, fierte). Amidonul este o macromoleculă ce reprezintă forma de stocare a glucozei în plante. Amilaza scindează acest compus în molecule mult mai mici de glucoză, care pot fi absorbite ușor în sânge și utilizate în scop energetic de către organism. Acțiunea amilazei continuă o scurtă perioadă și după ce alimentele ajung în stomac, ulterior această enzimă fiind inhibată de pH-ul gastric acid.

3. Percepție gustativă

papile gustativeFormarea senzației de gust implică dizolvarea substanțelor alimentare și dispersarea lor pe suprafața limbii, acolo unde se află papilele și mugurii gustativi. Acest lucru nu ar fi posibil fără prezența salivei, care funcționează ca un vector de transport, dizolvând aceste substanțe în cavitatea bucală. De asemenea, prin stimularea secreției salivare creștere concentrația de sodiu (Na+) și scade cea de potasiu (K+), creându-se astfel o diferență de potențial electric la nivelul celulelor gustative, ceea ce facilitează declanșarea impulsului nervos și, prin urmare, percepția gustului.

Senzația de gust mediată de salivă nu ține doar de plăcerea ingestiei de alimente, dar contribuie la detectarea unor constituenți anormali, atunci când alimentele sunt deteriorate sau contaminate.

4. Rol anticarios

Saliva își exercită acest rol esențial pentru păstrarea sănătății orale printr-un concurs al unor procese complexe, toate menite să  protejeze structurile dure dentare (smalț, dentină), dar și țesuturile parodontale.

  • carie adancaacțiunea mecanică de spălare a fluxului salivar înlătură depozitele dentare, alimentare, bacteriene sau mixte, în acest scop recomandându-se mestecarea alimentelor dure, fibroase, care să stimuleze secreția; împiedicarea stagnării resturilor alimentare și bacteriilor previne, totodată, respirația urât mirositoare
  • sistemele tampon salivare (al bicarbonaților, fosfaților și proteinelor) neutralizează acidul rezultat din metabolismul microorganismelor cariogene, împiedicând scăderea pH-ului oral și de la nivelul plăcii bacteriene la o valoare critică, de la care se inițiază demineralizarea țesuturilor dentare
  • promovează procesul de remineralizare a smalțului dentar, saliva fiind un rezervor de substanțe minerale (calciu, fosfor) ce tapetează imediat leziunile incipiente, reparându-le la nivel microscopic, în mod natural
  • caria dentară este prevenită și prin caracteristicile antimicrobiene ale salivei, care prin substanțe specializate (lactoferină, IgAs, aglutinine, peroxidaze etc) determină clearance-ul bacteriilor vinovate de producerea cariilor

5. Protecția mucoasei

Saliva protejează mucoasa orală de deshidratare, asigurând în permanență umectarea ei. Umectarea și lubrifierea mucoasei (datorită mucinei) facilitează fonația (vorbirea), fără de care comunicarea interumană ar fi mult îngreunată.

Pe deasupra, pelicula de glicoproteine salivare ce se formează pe suprafața mucoasei ține la distanță bacterii, virusuri, fungi, iar substanțele bacteriene salivare (lizozim, lactoferină, tiocianat, proteine bogate în histidină), neutralizează sau distrug acești patogeni.

În concluzie, saliva este un fluid fiziologic cu roluri decisive în îndeplinirea funcțiilor normale ale cavității bucale, cu toate structurile implicate. Efectele benefice ale acestui se remarcă în special în afecțiuni ce presupun deficiențe cantitative sau calitative ale salivei, precum xerostomia, stomatita aftoasă, glosodinia, sialoadenita și nu numai.