pulpitaPulpita reprezintă o condiţie medicală în care pulpa dentară este inflamată. Pulpa dentară, cunoscută popular ca şi “nervul dintelui” este un organ complex care asigură dintelui vitalitatea,  inervaţia şi vascularizaţia.  Este localizată central în interiorul dintelui, în camera pulpară şi este reprezentată  de ţesut moale, spongios alcătuit din nervi şi vase de sânge.  În momentul în care microorganismele reuşesc să ajungă la nivelui pulpei dentare se declanşează o reacţie inflamatorie, presiunea din camera pulpară creşte iar nervii de la acest nivel sunt deranjaţi. Se instalează astfel durerea insuportabilă cu care este asociată în general pulpita. Durerea resinţită în cazul pulpitei poate fi intensă şi continuă sau poate să apară în momentul în care dintele în cauza vine în contact cu alimente fierbinţi, foarte reci sau dulciuri. De multe ori durerea se poate manifesta confuz ( iradiază), iar acest lucru face dificil pentru medic şi pacient să stabilească cu exactitate dintele cu probleme.

De ce apare pulpita ?

Cu toate că apariţia acestei afecţiuni nu se poate limita la atât, principalele motive pentru care pulpita se instalează ar putea fi :

  • Procese carioase profunde – care au depăşit structurile exterioare, protectoare ale camerei pulpare ( smaltul şi dentina). Cel mai frecvent
  • Traumatisme la nivelul dinţilor– fisuri, fracturi coronare, radiculare, în urma eroziunei dentare sau a bruxismului..
  • Datorită toxicităţii materialului de obturaţie,  când nu se asigură o baza de protecţie a dentine.
  • Folorisea instrumentarului rotativ în timpul preparării macanice a bonturilor şi a cavităţilor fără răciri intermitente.

Tipuri de pulpita :

  • Pulpită reversibilă– în această situaţie pulpa dentară nu a fost încă afectată dramatic. Dintele răspunde prin durere la stimuli iritanţi ( cald, rece, dulce). Pulpa este încă vitală iar îndepărtarea iritantului şi aplicarea unei plombe va readuce situaţia la normal.
  • tratament pulpitaPulpita ireversibilă – o situaţie mai complicată în care bacteriile au ajuns deja în camera pulpara. Pulpa poate fi încă vitală dar aceste microorganisme cu care a intrat deja în contact nu îi vor permite vindecarea şi vor determina  în final necroza sau moartea ţesutului pulpar. Dintele afectat  necesită un tratament endodontic prin care pulpa este înlăturată şi înlocuită cu un material de obturat. În situaţiile în care dintele respectiv este foarte afectat de procesul carios sau de traumatismul care a declanşat pulpita, va fi impusă extracţia acestuia.

Diagnostic :

Pentru a determină dacă pulpa dentară este destul de sănătoasă încât ar putea fi salvată, dentiştii pot folosi diferite teste. De exemplu, stomatologul poate aplica un stimul rece sau cald. Dacă durerea persistă după înlăturarea stimulului sau dacă durerea apare spontan, şansele pulpei scad considerabil.

Se mai poate utiliza un test electric, care indică dacă pulpă este vitală dar nu şi cât de sănătoasă este . Dacă pacientul simte stimulul electric înseamnă că dintele este vital. Durerea care apare când se aplică o uşoară presiune asupra dintelui, ar putea indica faptul că inflamaţia sa extins la parodonţiu.

Pulpita nu trebuie confundată cu abcesul dentar, dar trebuie reţinut că la un dinte cu pulpită netratată  se poate instala cu uşurinţă infecţia, iar un abces dentar poate să apară oricând.