Placa bacteriana maturaFactorul etiologic principal al leziunii carioase şi al bolii parodontale îl constituie placa bacteriană. Aceasta reprezintă un sistem ecologic microbian viguros, bine adaptat mediului bucal în care se dezvoltă. Structural, placa bacteriană reprezintă un depozit moale care formează un biofilm ce aderă nu numai de suprafeţele dure dentare dar şi de celelalte structuri prezente în cavitatea orală: mucoasa bucală, restaurări coronare, proteze fixe şi mobilizabile ,pe suprafaţa implantelor etc.

Trebuie să diferenţiem placa bacteriană de o altă structură care se poate forma în cavitatea bucală a unor persoane cu o igienă defectuoasă, numită materia albă.
Aceasta este compusă din reziduuri alimentare şi se deosebeşte de placă prin două aspecte: structură şi aderentă. Este un strat care se compune din unirea bacteriilor, leucocitelor, celulelor epiteliale descuamate, acumulate pe suprafaţa plăcii bacteriene sau direct pe dinte de pe care poate fi îndepărtată cu uşurinţă prin spălare cu spray de apă, datorită aderenţei sale scăzute. Spre deosebire de aceasta, placa bacteriană nu poate fi îndepărtată doar prin spălare ci necesită periaj dentar complet şi corect efectuat.

După localizarea sa la nivelul dintelui placa bacteriană poate fi : supragingivală şi subgingivală. Cea supragingivală se depune pe toate suprafeţele dentare, cu precădere în şanţuri şi fosete. Aceasta poate fi vizualizată pe suprafeţele coronare clinice ale dinţilor şi pe marginea gingivală atunci când are o grosime mai mare şi devine o masă de culoare albă sau galbenă. Dacă stratul este subţire se observă numai dacă suferă un proces de colorare cu pigmenţi din cavitatea bucală sau prin utilizarea unor substanţe revelatoare de placă. Placa bacteriană subgingivală se depune în şanţul gingival şi pungile parodontale şi nu se observă direct cu ochiul liber ci doar cu ajutorul unor substanţe colorante speciale sau la palpare cu sonda dentară .

Cum se formează placa bacteriană?

Cantitatea de placă bacteriană formată, precum şi timpul de constituire şi localizarea sa diferă de la individ la individ şi depinde de mai multe variabile: dieta alimentară, cantitatea şi calitatea salivei, vârsta pacientului, igiena orală, aranjamentul dinţilor pe arcade, prezenţa unor afecţiuni generale. Procesul de formare a plăcii bacteriene poate fi divizat în 3 etape:

  • Etapa de formare a peliculei primare care acoperă dintele
  • Etapa de colonizare bacteriană iniţială a acestei pelicule
  • Etapa de maturare a plăcii bacteriene

bacterii oralePelicula primară reprezintă faza iniţială de dezvoltare a plăcii bacteriene. Toate structurile din cavitatea orală vor fi acoperite de o peliculă cu structura organică formată din glicoproteine salivare, lichid cervicular, resturi celulare precum şi din produse de metabolism. Acestea se depun în porozităţile smalţului datorate imperfecţiunii dezvoltării sale şi servesc ca substrat nutritiv pentru dezvoltarea bacteriilor. În primele ore este lipsită de microorganisme dar e colonizată rapid de către bacteriile pioniere. Această colonizare primară nu e dependentă de prezenţa zaharozei. Trecerea de la peliculă la placă bacteriană e foarte rapidă, ea se face prin depunerea primului strat de bacterii, celule epiteliale şi polimorfonucleare. Formarea iniţială a plăcii bacteriene durează aproximativ 2 ore după care începe colonizarea pe suprafeţele ocluzale ale dinţilor. La 2 zile de la apariţia sa placa îşi dublează masa şi bacteriile devin coalescente şi în decursul a 21 de zile coloniile microbiene devin stabile. În etapele următoare colonizării bacteriene este necesară prezenţa zaharozei ca substrat obligatoriu pentru biosinteză. Modificarea substratului utilizat pentru biosinteză prin înlocuirea zaharozei cu maltoză, glucoză sau fructoză, determină formarea unor plăci subţiri, instabile şi lipsite de nocivitate.

 Placa bacterianaOdată formată placa bacteriană, continuă să se populeze cu bacterii secundare, să se maturizeze, astfel încât în final, se concentrează în structura sa o cantitate foarte mare de germeni. În 30 de zile de la colonizarea peliculei primare cu microorganisme, apare placa bacteriană matură. Alţi constituenţi ai plăcii bacteriene mature ,pe lângă microorganisme sunt: celule epiteliale, leucocite, eritrocite, particule alimentare şi protozoare. Placa matură are capacitatea de a metaboliza foarte rapid zaharoza din aportul alimentar prin lanţul glicolitic, producînd acizi organici care asigură o scădere profundă şi prelungită a pH-ului plăcii; deci activitatea cariogenă a plăcii va fi stimulată mai puternic de frecvenţa consumului şi mai puţin de cantitatea zaharozei ingerate.

Trebuie să reţinem că placa bacteriană se formează în mod continuu şi se acumulează în permanenţă pe dinţi. La interfaţa placă-dinte ph-ul scade progresiv în condiţiile în care placa nu este îndepărtată în timp util. Când se atinge pragul critic ( în jurul valorii 5 ) smalţul începe să sufere procesul de demineralizare. De aceea, este necesară îndepărtarea constantă a plăcii bacteriene de pe structurile orale prin respectarea unor reguli de igienă şi alimentaţie care ne vor păstra dinţii sănătoşi.