Pentru a verifica un răspuns mergi cu cursorul mouse-ului (sau tap pe mobil) pe textul “Vezi răspunsul corect".

Grile Rezidentiat Medicina Dentara Targul Mures 2013 complement simplu:

1.Incadrul anodontiilor, cel mai frecvent absent pe arcada este:

1. incisivul lateral inferior
2. molarii de minte inferiori
3. incisivul lateral superior
4. molarii de minte superiori
5. premolarii doi superiori

2. Placa bacteriana supragingivala:

1. este implicatat in patogenia proceselor carioase
2. este in contact cu lichidul santului gingival
3. este inaccesibila in mod direct procedurilor de igiena bucala
4. flora microbiana dominanta este anaeroba, gramnegativa
5. nu este supusa mecanismelor de dezagregare prin masticatie, deglutitie

3. In pulpita acuta seroasa partiala (coronara):

1. tratamentul se poate realiza prin coafaj indirect in dublu timp
2. criza dureroasa poate ceda de la sine, dar in mod obisnuit este necesara administrarea de calmante
3. apare sensibilitate la percitie in ax
4. durerea iradiaza spre dintii vecini
5. diagnosticul diferential se face cu hipersensibilitatea si hiperestezia dentinara

4. In pulpita acuta purulenta partiala (coronara):

1. in jurul membranei piogene, pulpa dentara se afla in stare de inflamatie preponderent purulenta
2. apare hiperexcitabilitatea fibrelor nervoase
3. in jurul membranei piogene, tesutul pulpar se necrozeaza
4. diagnosticul diferential se face cu pulpita acuta seroasa coronara
5. diagnosticul diferential se face cu pulpita acuta seroasa corono-radiculara

5. In pulpita acuta purulenta totala (coronoradiculara):

1. durerea cedeaza la calmante locale sau analgezice
2. durerea are caracter discontinuu, cu posibilitatea de localizare
3. testele de vitalitate sunt reduse
4. sensibilitatea la curentul electric este crescuta
5. exereza dentinei ramolite este dificila, datorita hipersensibilitatii

6. In pulpita cronica deschisa ulceroasa, diagnosticul diferential se face cu:

1. pulpita acuta seroasa coronara (partiala)
2. gangrena pulpara
3. pulpita cronica inchisa propriu-zisa
4. polipul gingival
5. pulpita cronica inchisa hiperplazica

7. Cuspizii de sprijin:

1. sunt cei linguali ai premolarilor si molarilor inferiori
2. mentin dimensiunea verticala de ocluzie
3. sunt cei vestibulari ai premolarilor si molarilor superiori
4. se numesc si cuspizi de echilibru
5. prin versantii de ghidaj, conduc mandibula in miscari de lateralitate

8. Care dintre urmatoarele planuri de referinta este utilizat de catre articulator?

1. planul de la Frankfurt
2. planul lui Camper
3. planul bazal mandibular
4. planul lui Simon
5. planul bispinal

9. In conceptia “freedom in centric”:

1. deglutitia se efectueaza in relatie centrica
2. deglutitia se efectueaza in intercuspidare maxima
3. in lateralitate protectia este canina
4. raportul ocluzal este tripodic
5. ocluzia este restrictiva

10. Crosetul Ackers:

1. se aplica pe dinti cu retentivitati favorabile meziale si distale
2. este un croset divizat
3. se aplica pe premolari si molari cu retentivitati vestibulare si orale favorabile
4. are o portiune rigida a bratului elastic situata subecuatorial
5. are doua brate elastice

11. In cadrul examinarii in edentatia partiala redusa, valoarea Periotest:

1. caracterizeaza starea de sanatate a parodontiului
2. nu este corelata mobilitatii dentare
3. constituie rezultatul unei masuratori a mobilitatii
4. utilizeaza timpul de contact masurat in milisecunde
5. nu se exprima numeric

12. Conform principiului ergonomic, in organizarea cabinetului stomatologic, zona II contine:

1. campul operator prezentat de cavitatea orala
2. scaunul asistentei, cu masa de instrumente
3. dulapuri cu materiale utilizate in interventii neprevazute
4. chiuveta pentru asistenta
5. dulapul in care se stocheaza materiale si instrumente necesare activitatii cabinetului

13. Prepararea atipica de cavitati ocluzoproximale pentru inlay prin tehnica “slice-lock”:

1. consta in realizarea unei retentii verticale in T, in peretele axial
2. se indica la premolari
3. consta in realizarea a cate unui sant la nivelul unghiurilor vestibulo-axial si linguo-axial
4. poarta denumirea si de “sectiune in felie”
5. este recomandata ca o metoda de bizotare

14. Dispozitivul radicular care creeaza cel mai mare stres este:

1. conic autoinfiletat
2. striat cu pereti paraleli
3. neted cu pereti convergenti
4. cel insurubat cu pereti paraleli
5. cel striat cu pereti convergenti

15. Intermediarii la distanta de creasta (suspendati):

1. se indica in zonele unde estetica este principalul obiectiv
2. necesita un spatiu protetic de minim 6 mm
3. necesita in sens mezio-distal un spatiu suficient de 5 mm
4. are indicatie majora in zona frontala mandibulara
5. are indicatie majora in zona laterala maxilara

16. Polieterii:

1. au stabilitate dimensionala excelenta in timp
2. in procesul de fabricatie li se adauga sulfactanti
3. sunt materiale hidrofobe
4. nu determina reactii adverse si alergii
5. au ca particularitate de prezentare raportul de 1:1 intre baza si catalizator

17. Care dintre urmatoarele metode de determinare a dimensiunii verticale de ocluzie este antropometrica, fara repere preextractionale?

1. Swenson
2. Wright
3. compasul de aur Appenrodt
4. Wild
5. Robinson

18. Crosetul cervico-ocluzal bidentar:

1. Se recomanda cand pe arcada sunt prezenti doi dinti vecini molari
2. se utilizeaza cand pe arcada sunt prezenti doi dinti vecini premolari
3. asigura un sprijin foarte eficient
4. este indicat pe molarii mezializati
5. utilizeaza sarma rotunda sau semirotunda de 0,2 mm

19. Care dintre urmatoarele crosete turnate nu asigura retentia:

1. divizat in T
2. divizat in R
3. divizat in I
4. unibar
5. inelar

20. Amprenta preliminara in edentatia toatala sa rezolve integral problemele de:

1. sprijin
2. stabilitate
3. mentinere
4. fonatie
5. fizionomie

21. Placuta lui Fox se utilizeaza pentru determinarea:

1. dimensiunii verticale de ocluzie
2. dimensiunii verticele de repaus
3. orientarii planului de ocluzie
4. nicelului planului de ocluzie
5. relatiei centrice

22. Care dintre urmatoarele teorii etiopatogenice ale stomatopatiilor protetice esre corelata existentei protezei din acrilat:

1. mecano-traumatica
2. bacteriotoxica
3. chimicotoxica
4. alergica
5. fragilitatii capilare

23. Cel mai frecvent incluzia dentara se intalneste la:

1. dintii temporari supranumerari
2. molarii temporari superiori
3. dintii permanenti
4. incisivii supranumelari permanenti
5. dintii supranumerari permananti

24. Incluzia dentara se intalneste cel mai frecvent, in proportie de 50%, la:

1. incisivii centrali inferiori
2. premolarii II inferiori
3. molarii de minte
4. incisivii centrali superiori
5. canini

25. Caninul inclus poate fi cel mai frecvent in:

1. in pozitie vestibulara
2. in transpozitie cu primul premolar
3. in transpozitie completa cu incisivul lateral
4. in pozitie palatinala
5. in transpozitie incompleta cu incisivul lateral

26. Deficitul de spatiul care favorizeaza incluzia dentara poate fi produs prin:

1. dezvoltarea insuficienta a maxilarelor in plan vertical
2. neconcordanta intre dimensiunea mare a suportului osos si mica a dintilor de pe arcada
3. macrodontie relativa
4. microdontie
5. incisiva laterali nanici

27. Hematomul dupa anestezia locoregionala:

1. apare frecvent dupa anestezia in botla palatina
2. zona cu hematom trebuie expusa imediat la caldura
3. apare mai frecvent dupa anestezia la tuberozitate
4. se resoarbe in 2-3 zile
5. nu se recomanda administrarea de antibiotice

28. Simptomatologia alveolitei uscate incrimineaza:

1. durere imediat postextractional
2. prezenta adenitei
3. prezenta semnelor clinice generale de infectie sistemica
4. prezenta unui cheag voluminos in alveola
5. dureri intense ce apar la 2-3 zile postextractional

29. Complicatiile dupa odontectomia molarului de minte inferior pot fi:

1. hemoragia postextractionala
2. fractura radacinilor molarului de minte
3. luxatia mandibulei
4. fractura mandibulei
5. deschiderea canalului mandibular

30. Complicatiile portopertorii imediate ale rezectiei apicale sunt:

1. necroza osului prin frezaj intempestiv, fara racire
2. tulburarile de sinsibilitate (hipo si/sau parestezii)
3. hemoragie postoperatorie
4. tulburari de vindecare
5. mobilitate excesiva a dintelui din cauza compromiterii implantarii

31. Abcesul:

1. este o colectie supurata difuza
2. starea generala este marcata de sindromul toxicoseptic
3. la palpare se percep crepitatii
4. este o colectie supurata limitata
5. se poate remite spontan

32. Ranula sublinguala:

1. este localizata median in planseul bucal
2. are o coloratie tipic albastruie
3. la palpare are o consistenta dura
4. este dureroasa
5. adera la corticala linguala a mandibulei

33. Papilomul:

1. este o proliferare tumorala maligna
2. suprafata formatiunii tumorale este neteda
3. are dimensiuni mari de peste 2 cm
4. apare doar la varstnici
5. prezinta o crestere exofitica, verucoasa sau conopidiforma

34. Tumora odontogenica calcificata (Pindborg):

1. afecteaza in special copiii
2. localizarea mai frecventa este la maxilar
3. radiologic prezinta o radiotransparenta uni sau multioculara
4. nu se asociaza unui dinte inclus
5. are o crestere rapida, dureroasa

35. In osteomielita supurata acuta a mandibulei:

1. tumefactia si semnul Vincent se remit dupa fistulizare
2. semnele radiologice apar de la inceputul instalarii bolii
3. la explorarea traiectelor fistuloase se deceleaza os moale, osteitic
4. la examenul local nu se constata modificari ale mucoaselor si tegumentelor
5. starea generala nu este afectata

36. Reincluzia dentara se intalneste cel mai frecvent:

1. la incisivul central inferior permanent
2. la molarul I temporar superior
3. la molarul de 6 ani inferior
4. la molarul de 12 ani superior
5. la molarul II temporar inferior

37. Reincluzia dentara este o anomalie:

1. stabila, ea se opreste spontan
2. nu depinde de potentialul de crestere individuala
3. nu depinde de momentul instalarii
4. instalata precoce are o evolutie foarte lenta
5. instalata precoce, are consecinte mai grave, comparativ cu una instalata tardiv

38. Ectopia dentara este cel mai frecvent intalnita la:

1. caninul inferior
2. premolarii II inferiori
3. premolarii superiori
4. caninul superior
5. la molarii de minte

39. Triunghiul Tweed este format din:

1. planul mandibular, axa Y si axa incisivului inferior
2. planul Frankfurt, planul mandibular si axa incisivului superior
3. planul de la Frankfurt, axa y si axa incisivului inferior
4. planul mandibular, planul de la Frankfurt si axa incisivului inferior
5. planul mandibular, axa Y si axa incisivului superior

40. Inaltimea posterioara a fetei este analizata prin:

1. axa Y
2. unghiul de conicitate N-Pg-M
3. dreapta N-Ba
4. unghiul Z
5. planul N-Pg

41. Planul bazal mandibular este reprezentat de:

1. dreapta dintre S-Gn
2. tangenta la marginea inferioara a unghiului mandibular si Gn
3. axa Go-Pg
4. distanta Ao-Bo
5. distanta NSa-Gn

42. Unghiul Z introdus de Merrifield este format din:

1. tangenta la Pg cutanat si aripa nazala
2. tangenta la Gn si buca cea mai proeminenta
3. tangenta la Pg cutanat si buza cea mai proemineta
4. tangenta dintre Gn si aripa nasului
5. planul de la Frankfurt cu stomion

43. In primele doua luni de viata intrauterina, cresterea diferentiata a celor doua maxilare determina:

1. prognatie mandibulara embrionara
2. retrognatie mandibulara
3. retrognatie maxilara
4. formarea boltii palatine
5. separarea cavitatii bucale de cea nazala

44. Cea mai frecventa forma histopatologica a tumorilor maligne orale este:

1. carcinomul mucoepidermoid
2. carcinomul spinocelular
3. carcinomul adenoid chistic
4. melanomul mucoasei orale
5. adenocarcinomul

45. In malocluzia de clasa a III-a apar spasme musculare. Cel mai frecvent se spasticizeaza :

1. muschiul temporal
2. muschiul pterigoidian lateral (extern)
3. muschiul maseter
4. muschiul buccinator
5. muschiul mentalis

46. Diastema primara (adevarata) este cauzata de:

1. dezvoltarea exagereata a frenului buzei superioare:
2. anodontia incisivului lateral superior
3. meziodens
4. ectopia de canin superior
5. macrodontia

47. Dintele cel mai frecvent interesat in transpozitie este:

1. incisivul lateral superior
2. premolarul I inferior
3. premolarul II inferior
4. incisivul central inferior
5. caninul superior

48. In compresia de maxilar, arcada dentoalveolara poate avea urmatoarele forme:

1. forma de omega cu compresie la nivel premolar
2. forma de omega cu compresie la nivel canin
3. forma de omega cu compresie la nivel incisivo-canin
4. forma de U cu compresie la nivel premolar
5. forma de trapez cu compresie frecvent intalnita la arcada maxilara

49. In cazul cavitatilor profunde cu dentina de aspect normal, materialul recomandat pentru coafajul indirect este:

1. cimentul Fouco, datorita proprietatilor antiseptice
2. eugenolatul de zinc, cu rol de baza intermediara si propriu-zisa
3. hidroxidul de calciu, cu baza propriu-zisa
4. cimentul cu ionomeri de sticla
5. cimentul policarboxilat de zinc, ca baza intermediara

50. Cimentul policarboxilat de zinc:

1. are contractie de priza redusa (inferioara cimentului fosfat de zinc)
2. este insolubil sub actiunea lichidelor de infiltratie marginala
3. biocompatibilitatea sa pulpara este inferioara altor cimenturi acide
4. are actiune antibacteriana importanta
5. asigura o buna protectie chimica, datorita porozitatii reduse

Grile Rezidentiat Medicina Dentara Targul Mures 2013 intrebari complement multiplu:

51. Numita si rasina Bowen, rasina bis-GMA folosita ca sigilant este:

1. un monomer metacrilic
2. un monomer uretanic
3. o molecula hibrid mare, care seamana cu o rasina epoxidica
4. un material fluid
5. un lichid vascos

52. Avantajele folosirii laserului in priza sigilantilor fotopolimerizabili sunt:

1. reducerea timpului de priza
2. scaderea cantitatii de rasina ramasa nepolimerizata
3. cresterea rezistentei la intindere
4. scaderea rezistentei a legare
5. cresterea rezistentei la factorii cariogeni

53. Anameloplastia ofera urmatoarele avantaje:

1. creste rezistenta la uzura a materialului, deoarece ii permite aplicarea intr-un strat mai subtire
2. asigura o adaptare mai buna la smalt
3. permite patrunderea mai profunda a materialului
4. creste rezistenta la uzura a materialului, deoarece ii permite aplicarea intr-un strat mai gros
5. efect carioprotector sporit

54. Manifestarile faciale in malocluzia clasa a III-a se caracterizeaza prin:

1. buza superioara infundata, in raport cu cea inferioara
2. unghiul format prin tangenta dusa la nivelul gurii, mai mare de 10 grade
3. unghiul format prin tangenta dusa la nivelul gurii, mai mic de 10 grade
4. profil concav, prin deplasarea punctului NSa inapoia planului Dreyfuss
5. profil concav, prin deplasarea punctului NSa inaintea planului Dreyfuss

55. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

1. analiza pozitiei incisivului superior se face masurand distanta de la I la planul A-Pg
2. distanta de la I la planul A-Pg, in mod normal, este de la -2 mm la +8 mm
3. distanta de la I la planul A-Pg, in mod normal, este de la -4 mm la -2 mm
4. pentru valori mai mici ale distantei I la planul A-Pg este inregistrata retrodontie superioara
5. pentru valori mai mici ale distantei I la planul A-Pg este inregistrata prodentie superioara

56. In pulpita cronica inchisa propriu-zisa, evolutia se poate face spre:

1. gangrena pulpara
2. necroza pulpara
3. pulpita acuta seroasa partiala
4. fracturi ale dintelui
5. pulpita cronica deschisa ulceroasa

57. Urmatorii factori generali pot fi incriminati in producerea anodontiilor:

1. traumatisme intrauterine
2. actul nasterii cu eventualele traumatisme
3. factori teratogeni
4. bolile constitutionale
5. necoza intinsa a maxilarelor

58. Urmatorii factori locali sunt posibili cauzatori de anodontii:

1. deficientele nutritionale ale mamei in timpul sarcinii
2. tumori ale maxilarelor copilului
3. bolile infecto-contagioase ale mamei in primele trei luni de sarcina
4. iradierile loco-regionale in primii ani de viata ai copilului
5. osteomielita acuta si subacuta a maxilarelor copilului in timpul formarii dintilor

59. Anodontia simetrica a incisivului lateral superior poate fi:

1. cu incisivul lateral superior omolog permanent nenic
2. cu persistenta corespondentului temporar
3. fara persistenta corespondentului temporar
4. cu spatiul inchis prin migrari dentare
5. cu spatiul pastrat

60. In anodontiile intinse trebuie sa se realizeze urmatoarele obiective:

1. stimularea dezvoltarii si eruptiei dintilor in sectoarele in care nu exista muguri
2. stimularea dezvoltarii maxilarelor
3. stabilirea unor rapoarte normale intre cele doua maxilare
4. asigurarea functiilor esentiale ale aparatului dentomaxilar
5. dirijarea eruptiei dentare si asigurarea paralelismului dintilor existenti

61. Obiectivele protezarii in anodontiile totale la copii sunt:

1. aplicarea unor proteze fixe in jurul partilor libere ale maxilarelor copilului
2. stimularea dezvoltarii osoase
3. schimbarea periodica a protezelor, la 4-5 ani
4. obtinerea unei dimensiuni verticale optime a etajului inferior
5. obtinerea unui profil care sa imbunatateasca aspectul fizionomic

62. Parodontita apicala acuta hiperemica (abortiva) poate evolua deseori spre:

1. parodontita cronica fibroasa
2. parodontita apicala purulenta
3. parodontita apicala seroasa
4. granulom simplu conjunctiv
5. granulom epitelial

63. In parodontita apicala acuta purulenta (circumscrisa) apare urmatoarea simtomatologie subiectiva:

1. durere spontana, intensa, cu caracter pulsatil
2. in stadiul submucos, intensitatea durerii este mai mare
3. in stadiul subperiostal, mucoasa apare deformata, pe o suprafata mai mare decat cea care corespunde apexului dintelui respectiv
4. in faza subperiostala, atingerea dintelui este intolerabila
5. mucoasa ce acopera procesul alveolar este rosie, intens colorata, usor tumefiata

64. Simptomatologia parodontitei apicale cronice fibroase se caracterizeaza prin:

1. examen radiologic neconcludent
2. existenta durerii cu caracter nevralgiform
3. peste 60 % din cazuri sunt simptomatice
4. teste de vitalitate negative
5. percutie verticala negativa

65. In granulomul simplu conjunctiv:

1. la examenul obiectiv se constata prezenta unui proces catios ce intereseaza camera pulpara
2. evolutia se poate face spre parodontita apicala cronica fibroasa
3. la examenul obiectiv, uneori se pot intalni fistule sau cicatrici
4. cel mai concludent pentru diagnostic este examenul bacteriologic
5. la examenul obiectiv se constata cazuri in care coroana nu prezinta nici o leziune

66. Diagnosticul diferential al granulomului chistic se face cu:

1. granulomul epitelial
2. granulomul simplu conjunctiv
3. osteomielita
4. actinomicoza
5. adenopatiile supurate

67. Articaina este contraindicata la:

1. copiii peste 4 ani
2. pacientii cu deficit de colinesteraza plasmatica
3. pacientii epileptici cu tratament
4. pacientii cu bronhospasm in antecedente
5. pacienti cu porfirie acuta recurenta

68. Teritoriul de inervatie al nervului lingual este:

1. mucoasa hemiplanseului bucal
2. regiunea presulcala a hemilimbii de partea anesteziata
3. versantul vestibular al crestei alveolare
4. versantul lingual al crestei alveolare de la molari la incisivul central
5. zona mentonului

69. Manifestarile clinice ale alergiei la anestezice locale sunt:

1. bradicardie
2. prurit
3. dispnee cu wheezing
4. angioedem
5. hipertensiune arteriala

70. Factorii lacali implicati in hemoragiile postextractionale sunt:

1. persitenta tesutului de granulatie in alveola
2. vasculopatiile
3. fractura procesului elveolar
4. hipertensiunea arteriala
5. lezarea unor vase

71. Alveolotomia cu rezectie marginala a tablei vestibulare este indicata in:

1. resturi radiculare mici, situate pround
2. anchiloze dento-alveolare pe toata lungimea radacinii
3. radacini deformate in regiunea apicala (hipercementoza)
4. dinti cu parodontopatie marginala cronica profunda
5. dinti temporari

72. Infectia sacului pericoronar al molarului inclus se poate face:

1. de la o gangrena complicata a dintilor vecini
2. de la un focar de osteomielita
3. pe cale limfatica
4. de la o punga parodontala de vecinatate
5. printr-un traumatism care nu deschide sacul pericoronar

73. Complicatiile tumorale asociate incluziei molarului 3 inferior pot provoca:

1. supuratii ale spatiilor fasciale si fistule prin infectarea chisturilor
2. fracturi de unghi mandibular (in os patologic)
3. paralizii faciale
4. ulcerarea tumorii prin traumatisme produse de dintii antagonisti
5. contracturi musculare ale muschilor fetei

74. Contraindicatiile absolute ale rezectiei apicale sunt:

1. corticala vestibulara groasa
2. fractura radiculara verticala
3. vecinatatea unor formatiuni anatomice importante
4. parodopatie marginala cronica (dinti cu implantare compromisa)
5. raport nefavorabil coroana-radacina

75. Extractia aveoloplastica:

1. permite derentivizarea corticalei vestibulare in aceeasi etapa cu extractia
2. nu modifica inaltimea crestei alveolare
3. nu conserva periostul
4. nu conserva vascularizatia locala
5. reduce atrofia postextractionala

76. Alveoloplastia crestelor alveolare edentate:

1. are ca scop remodelarea suportului osos in vederea protezarii mobile
2. este indicata in creste alveolare ascutite
3. nu este indicata in proces alveolar edentat neregulat (cu exostoze)
4. nu reduce inaltimea sau latimea crestei alveolare
5. diagnosticul si indicatia chirurgicala nu se bazeaza pe examenul radiologic

77. Hiperplazia de proteza:

1. dupa interventia chirurgicala se aplica proteza veche, cu marginile corectate
2. apare prin traumatizarea cronica a fundului de sac de catre lucrari protetice mobile incorect adaptate marginal
3. in leziunile cronice, tratamentul este conservator
4. electroincizia se realizeaza pana la nivelul periostului
5. examenul histopatologic al piesei operatorii este obligatoriu

78. Durerea in sinuzita maxilara acuta odontogena este:

1. unilaterala
2. bilaterala
3. localizata la nivelul etajului mijlociu al fetei
4. nu iradiaza
5. e exacerbata de pozitia decliva a capului

79. Sinuzita acuta rinogena:

1. debuteaza dupa o rinita acuta
2. de obicei e bilaterala
3. are intotdeauna cauza odontogena
4. poate aparea in cadrul unei stari gripale
5. nu reprezinta rinoree

80. Sinuzita maxilara de cauza dentara:

1. poate produce osteita peretilor sinusali
2. se poate complica cu propagarea infectiei la celelalte sinusuri
3. gradul de afectare al mucoasei sinusale se apreciaza corect doar prin metode imagistice (radiografii, CT, RMN)
4. frecvent poate determina faringite si laringite
5. se poate complica cu aparitia unor supuratii ale regiunilor invecinate (abcesul orbitei, abcesul genian)

81. Vindecarea osoasa primara a fracturilor:

1. apara cand avem o reducere anatomica precisa
2. apare in absenta mobilitatii fragmentelor
3. este un proces de vindecare cu formare de calus fibros extern
4. prezinta faza de resorbtie modelanta
5. se obtine in contextul unei osteosinteze rigide cu placute si suruburi

82. Simptomatologia fracturilor anterioare de os malar, cu deplasare cuprinde:

1. exoftalmie (datorata hematomului retrobulbar)
2. infundarea reliefului osos al arcadei temporozigomatice
3. tulburari de sensibilitate pe teritoriul nervului infraorbital
4. echimoza palpebrala in manoclu
5. oral-nu se percepe treapta la nivelul crestei zigomatico-alveolare

83. Sinele linguale:

1. sunt indicate pentru imobilizarea fracturilor de proces alveolar, daca dintii situati pe fragmentul osos nu prezinta mobilitate
2. au dezavantajul ca necesita o etapa de laborator
3. nu determina iritatie gingivala
4. sunt usor de igienizat
5. sunt folosite numai in dentitia temporara

84. Diagnosticul diferential al ranulei sublinguale se poate face cu:

1. dilatatiile chistice ale canalului Wharton
2. chistul dermoid
3. chistul brahial suprainfectat
4. hemangioame, limfangioame ale planseului bucal
5. tumori genigne sau maligne ale glandelor sublinguale

85. Granulomul piogen (botriomicom):

1. este o masa pseudotumorala pediculata sau sesila
2. la palpare are consistenta dura
3. este o leziune dureroasa
4. sangereaza la cel mai mic traumatism
5. are culoare roz-rosie

86. Diagnosticul diferential al granulomului periferic cu celule gigante se face cu:

1. granulom piogen gingival
2. tumori maligne ale crestei alveolare
3. ranula
4. forme de debut ale tumorilor maligne
5. chistul dermoid

87. Diagnosticul diferential al papilomului oral se face cu:

1. granulomul piogen
2. fibromul mucoasei orale
3. ranula
4. forme de debut ale tumorilor maligne
5. chistul dermoid

88. Incluzia poate fi produsa de caracteristicile particulare ale dintelui, cum sunt:

1. formarea mugurelui dentar prea profund in teritoriul oaselor maxilare
2. angulatii corono-radiculare
3. dinti nanici
4. coroane globuloase
5. pozitia transversala a dintelui

89. In functie de directia axului dintelui inclus, Winter clasifica incluziile in:

1. verticala
2. orizontala-oblica
3. orizontala
4. vertical-meziala
5. dinti anastofici

90. La examenul clinic, urmatoarele tulburari pot sugera prezenta unui dinte inclus:

1. deplasari, prin inclinare spre bresa, a dintilor vecini
2. reducerea spatiului pe arcada sau chiar inchiderea completa a acestuia
3. prezenta unor depresiuni vestibulare sau orale de consistenta moale, care ar putea fi sediul dintelui inclus
4. prezenta unor fistule cronice, cu raspuns bun terapeutic
5. torsionari si mortificari ale dintilor vecini

91. Milicescu precizeaza despre reincluzia dentara la populatia tarii noastre urmatoarele:

1. este depistata mai ales in dentitia permanenta, la maxilar
2. este mai frecventa la sexul masculin
3. apare in dentitia permanenta, mai frecvent la mandibula
4. este mai frecventa la sexu feminin
5. apare in dentitia temporala, mai frecvent la mandibula

92. Ipotezele etiopatogenice ale reincluziei sunt:

1. teoria tulburarilor proceselor evolutive ale dintilor
2. teoria tulburarilor metabolismului general
3. teoria anchilotica
4. teoria opririi in dezvoltare osoasa sagitala
5. teoria mecanica

93. In sindromul de inocluzie verticala apar tupburari ale ATM caracterizate prin:

1. frecventa mult mai mica decat in toate celelalte anomalii
2. crepitatii
3. cracmente
4. instalarea tulbularilor ATM este tardiva
5. instalarea tulbularilor ATM este precoce

94. Caracteristicile cimenturilor glassionomer fotopolimerizabile utilizate in sigilare sunt:

1. timp de priza mai redus
2. timp de priza rapid
3. adaptarea marginala deficitara
4. adaptarea marginala buna
5. manevrarea usoara

95. Simonescu recomanda ca perioade potrivite pentru sigilare varsta de:

1. 2-3 ani pentru molari temporari
2. 3-4 ani pentru molarii temporari
3. 4-5 ani pentru molarii temporari
4. 6-7 ani pentru molarii primi permanenti
5. 11-13 ani pentru molarii 2 permanenti si premolari

96. In rotatia de tip anterior, pe ortopantomograma se remarca:

1. unghi mandibular sters
2. condil inalt cu dezvoltare preponderent anterioara
3. curbura preangulara stearsa
4. ramura ascendenta scurta
5. canal dentar angulat

97. Eruptia molarului 2 permanent contribuie la:

1. prima inaltare de ocluzie
2. a doua inaltare de ocluzie pentru ocluzia permanenta (dupa Schwartz)
3. a treia inaltare de ocluzie
4. inchiderea spatiilor existente cu constituirea punctelor de contact
5. finalizarea fenomenelor dezvoltarii dentitiei (in absenta molarului 3 )

98. Caria aproximala in zona de sprijin determina:

1. dificultati in eruptia incisivilor centrali inferiori
2. scurtarea arcadei
3. pierderea spatiului de rezerva
4. dificultati in eruptia caninului si premolarului secund
5. dificultati in eruptia molarului 2 permanent

99. Analiza spatiului total Tweed-Merrifield urmareste:

1. stabilirea limitelor matricei functionale
2. analiza arcadei inferioare
3. analiza ambelor arcade
4. analiza arcadei inferioare in doua zone
5. impartirea arcadei inferioare in doua zone

100. Alimentarea artificiala a sugarului are cateva inconveniente:

1. reducerea secretiei salivare
2. cresterea secretiei salivare
3. aerofagie
4. absenta stimulilor functionali de propulsie ai mandibulei
5. cresterea travaliului muscular

101. Tulburarile masticatorii ca factor predispozant in producerea anomaliilor dento-maxilare intervin prin:

1. dezvoltarea insuficienta a oaselor maxilare
2. migrari dentare cu aparitia blocajelor
3. malpozitii dentare la distanta (actiune diagonotransversala)
4. reducerea diametrului bizigomatic
5. modificarea planului de la Frankfurt

102. Permanentizarea timpului de deglutitie infantila se datoreaza:

1. imaturitatii neuromusculare
2. unor tulburari rino-faringiene
3. scuturilor linguale de deconditionare
4. suprapozitiei grupului incisiv superior
5. suprapozitiei grupului incisiv inferior

103. Mecanismele prin care respiratia orala intervine in dezvoltarea aparatului dento-maxilar sunt:

1. aerul inspirat pe gura are actiune directa asupra boltii palatine, cu producerea palatului inalt
2. presiunea din sinusul maxilar creste
3. apar modificari in comportamentul complexului hioidian
4. apare o deplasare a incisivilor superiori in retrodentie
5. apare o deplasare a incisivilor superiori in prodentie

104. Dupa clasificarea Scolii Germane, Sindromul cu compresie de maxilar cuprinde urmatoarele forme:

1. protruzie cu spatiere
2. protruzie fara spatiere
3. retruzie fara spatiere
4. retruzie cu spatiere
5. cu inghesuire

105. Reactiile tardive bazale, ca forme de manifestare a stomatopatiilor se manifesta prin:

1. ulceratii de decubit
2. hiperplazii si hipertrofii
3. ulceratii tardive
4. eroziuni la insertia protezei
5. eroziuni in situ

106. Caracteristicile care diferentiaza leziunile tardive marginale, ca forme ale stomatopatiilor, de leziunile maligne sunt:

1. absenta mirosului fetid
2. absenta diskeratozei
3. localizare la orice nivel
4. consistenta dura, margini indurate
5. adenopatie constanta, dura

107. Amprenta fonetica integrala prin tehnica Devin:

1. utilizeaza portamprente individuale acrilice, cu borduri de ocluzie
2. se recomanda pentru captusirea unor proteze instabile
3. se efectueaza intai la campul maxilar si apoi la cel mandibular
4. presupune intai realizarea protezei inferioare
5. utilizeaza ca material copolimerul acrilic rezilient

108. Captusirea protezei partiale acrilice cu materiale rigide este contraindicata cand:

1. dintii laterali sunt montati in afara crestei
2. dimensiunea verticala de ocluzie este supraevaluata
3. proteza este subextinsa
4. exista un torus proeminent
5. dintii restanti prezinta inflamatie parodontala avansata si mobilitate

109. Corectarea relatiilor ocluzale la inserarea protezelor totale se face tinand cont de faptul ca:

1. in montarea laterala normala, cuspizii de ordin I sunt cei vestibulari superiori
2. in montarea laterala normala, cuspizii de ordinul I sunt cei palatinali superiori
3. in montarea laterala inversa, cuspizii de ordinul I sunt cei linguali inferiori
4. in montarea laterala inversa, cuspizii de ordinul I sunt cei vestibulari inferiori
5. in tehnica Gysi, intre dintii frontali superiori si inferiori trebuie sa existe contacte

110. La controlul fonetic intraoral al machetelor protezelor totale, cand fonema D se aude ca T:

1. dintii superiori sunt vestibularizati
2. baza este prea groasa in zona rugilor
3. frontalii superiori sunt oralizati
4. frontalii inferiori sunt lingualizati
5. baza machetei este prea groasa posterior

111. Tehnicile de amprenta cu model corectat (sectionat):

1. se utilizeaza in edentatii frontale
2. se adreseaza edentatiilor terminale
3. utilizeaza o portamprenta decupata vestibular
4. utilizeaza o portamprenta decupata dentar
5. se realizeaza sub presiune functionala ocluzala sau prin presiune digitala

112. Mezializarea protezelor scheletate se contracareaza prin:

1. aplatizarea curbei sagitale de ocluzie
2. accentuarea curbei sagitale de ocluzie
3. inversarea curbei sagitale de ocluzie
4. realizarea contactului bazei protezei cu fata disto-orala a dintilor restanti
5. utilizarea crosetului continuu

113. Bascularea prin infundare a protezei scheletate este diminuata prin:

1. amprente de compresiune
2. sei terminale extinse la maxim
3. conectori principali maxilari cu latime echivalenta intinderii edentatiei
4. folierea modelului
5. montarea dintilor artificiali pe mijlocul crestei

114. Crosetul Ney, numarul 3:

1. deriva din crosetul in T al lui Roach
2. este monoactiv
3. are doua brate elastice din sarma
4. se utilizeaza pe dinti cu linia ghid inalta
5. prezinta o buna incercuire

115. Crosetul RPI al lui Kroll:

1. are ca scop evitarea torsiunii distale prin basculare a dintelui pe care se aplica
2. are pintenul in foseta distala
3. are pintenul in foseta meziala
4. prezinta un conector secundar proximal
5. are bratul retentiv divizat in I

116. Crosetul cervico-alveolar deschis edental:

1. se recomanda in edentatii terminale
2. are rol antibasculant
3. prezinta un sprijin eficient
4. are o retentie buna
5. are o incercuire buna

117. Crosetul din sarma cu trei brate:

1. este denumit si croset in bucla
2. asigura incercuire
3. asigura retentie
4. asigura sprijin
5. are rol antibasculant

118. Crosetul equi-poise:

1. se utilizeaza in edentatii terminale pe dinti frontali
2. se utilizeaza in edentatii de clasa a III-a pe dinti vizibili
3. se utilizeaza in edentatii de clasa a IV-a pe dintii vizibili
4. prezinta un pinten liber situat intr-o incrustatie ocluzoproximala
5. prezinta un pinten liber situat intr-un lacas pe fata ocluzala a dintelui

119. Caracteristicile scheletului metalic al coroanelor metalo-ceramice:

1. sunt necesare macroretentii pentru masa ceramica
2. macroretentiile sunt contraindicate
3. trecerea de la metal la materialul careamic sa fie in unghiuri rotunjite
4. grosimea capei metalice sa fie de 1 mm
5. grosimea capei metalice sa fie de maxim 0,3 mm

120. Reducerea marginii incizale in cadrul fatetarii indirecte, conform modelului cu inclinare (“bevel”):

1. pastreaza smaltul natural la nivelul marginii incizale
2. determina reducerea marginii incizale
3. ofera un control bun al esteticii incizale
4. supune marginea fortelor directe de forfecare
5. este cea mai conservativa metoda de preparare

121. Intermediarii ovoidali ai puntii dentare:

1. se utilizeaza in zonele unde estetica este principalul ociectiv
2. se igienizeaza cu greutate
3. se adapteaza bine la creste inguste
4. se adapteaza bine la creste late
5. imita aproape perfect aspectul dintilor naturali

122. In cadrul amprentarii pentru punti dentare, efectul de franare:

1. se refera la forta care se opune separarii materialului de suprafetele amprentate
2. nu depinde de numarul dintilor preparati
3. depinde de compresiunea exercitata la insertie
4. nu depinde de geometria preparatiilor
5. depinde de duritatea si proprietatile elastice ale materialului de amprentare

123. Reproducerea detaliilor si dimensiunilor tesuturilor dure si moi ale campului protetic, la amprentarea pentru punti:

1. trebuie sa aiba o exactitate sub 20 micrometri
2. la nivelul preparatiilor dentare trebuie sa existe o precizie de cel putin 25 micrometri
3. la nivelul tesuturilor moi peridentare trebuie sa fie o precizie de minimum 50 micrometri
4. nu este influentata de mobilitatea fiziologica a dintilor vecini
5. depinde de modul de aplicare a materialului de amprenta

124. Tehnica Pedro Saizar de amprentare in edentatia totala, utilizeaza ca materiale:

1. alginatele
2. materialele elastice pe baza de cauciuc
3. stent
4. materiale bucoplastice
5. pasta ZOE

125. Bara linguala:

1. se plaseaza in contact strans cu planseul bucal
2. se distanteaza de parodontiul marginal cu 0,5-1 mm
3. are latimea de 4-5 mm
4. se plaseaza la 0,5 mm de versantul lingual, cand acesta este vertical
5. se plaseaza la 1-1,5 mm de versantul lingual, cand acesta este oblic

126. Placuta dento-mucozala linguala:

1. se utilizeaza cand versantul oral al crestei este inalt
2. se utilizeaza cand versantul oral al crestei are inaltime redusa
3. se plaseaza pe dinti fara afectarea parodontala
4. se sprijina pe prag supracingular
5. fata dento-alveolara a acesteia trebuie lustruita perfect

127. Bascularea prin desprindere a extremitatilor distale a seilor:

1. este favorizata de atrofia crestei alveolare
2. este favorizata de alimente adezive
3. este contracarata de elementele contrabasculante plasate in vecinatatea axei de basculare
4. este contracarata de elementele contrabasculante plasate cat mai departe de axa de basculare
5. apare in situatia parafunctiilor (bruxism)

128. Gipsul, ca material de amprentare:

1. se indica la amprentarea campurilor protetice dure
2. se indica la amprentarea campurilor protetice moi
3. produce distorsionarea minima a tesuturilor
4. nu poate reda cu acuratete detaliile
5. absoarbe secretiile palatinale in timpul prizei

129. La controlul intraoral al protezei totale mandibulare, prin aplicarea testelor de succiune ale lui Herbst:

1. tractiunea pe fata linguala a incisivilor centrali controleaza inchiderea la nivelul zonei linguale centrale
2. tractiunea pe fata linguala a incisivilor centrali controleaza inchiderea la nivelul tuberculilor piriformi
3. tractiunea vestibo-orala pe fata vestibulara a incisivilor controleaza inchiderea in zona linguala centrala
4. tractiunea vestibo-orala pe fata vestibulara a incisivilor controleaza inchiderea in zona vestibulara frontala
5. tractiunea in sens vertical cu o sonda apreciaza inchiderea totala

130. Profilul de emergenta:

1. cel convex reprezinta conturul axiogingival normal al dintelui natural
2. cel drept reprezinta conturul axiogingival normal al dintelui natural
3. cel drept in treimea gingivala faciliteaza accesul mijloacelor de igienizare
4. cel convex in treimea gingivala faciliteaza accesul mijloacelor de igienizare
5. unghiul format de acesta cu axul lung al dintelui va fi de +15 grade

131. Creasta gingivala balanta:

1. este o reactie imediata marginala
2. este o forma de hiperplazie epitelio-conjunctiva
3. apare consecutiv actiunii iritative prelungite a protezelor totale instabile
4. este caracterizata anatomo-patologic de modificarile care apar si la nivelul componentei osoase
5. nu este insotita de modificari la nivelul componentei osoase

132. Cauzele bascularii transversale ale protezei totale pot fi:

1. montarea dintilor laterali in afara crestei
2. creste edentate de inaltime prea mare
3. rezilienta mica a mucoasei
4. atrofii accentuate ale osului
5. dispunerea arcadelor artificiale in afara culoarului neutral de echilibru muscular

133. La controlul extraoral al bazelor din ceara a machetelor protezelor se urmareste:

1. sa acopere in totalitate tuberculii piriformi
2. sa acopere numai 2/3 anterioare a tuberculilor piriformi
3. versantele vestibulare sa fie modelate concav
4. versantele vestibulare sa fie modelate convex
5. versantul lingual al machetei inferioare sa fie modelat convex

134. Pentru retusarea protezelor totale mobile:

1. se marcheaza zonele lezate cu creion chimic sau dermograf
2. se marcheaza zona perilezionala
3. nu se marcheaza leziunea in sine
4. este necesara intotdeauna lustruirea perfecta a zonei retusate de pe fata interna a protezei
5. daca retusul intereseaza fatele externe ale protezei, nu este necesara lustruirea

135. Dispozitivele radiculare prefabricate prevazute cu filet:

1. sunt mai retentive decat cele cimentate
2. prezinta un efect de ic mai pronuntat odata cu reducerea lungimii si cresterea gradului de convergenta
3. infiltrarea intr-un canal cu diametrul mai mic reduce efectul de ic
4. cele convergente sunt cele mai retentive
5. cele paralele si filetate sunt cele mai retentive

136. Care din urmatoarele metode de utilizeaza pentru determinarea relatiei centrice, in terapia prin proteze totale:

1. Willis
2. Wright
3. Bonianov
4. deglutitiei
5. memoriei ocluzale Lejoyeaux

137. Amprenta finala a campului protetic edentat partial cu portamprenta decupata dentar:

1. este o tehnica de amprentare in doi timpi
2. este o amprenta de compresiune la nivelul spatiului edenta
3. presupune utilizarea unei chei vestibulare din ghips
4. indepartarea amprentei se face pe fragmente
5. utilizarea pentru amprentare copolimeri acrilici rezilienti

138. Pragul cervical in cadrul prepararii incisivilor si caninilor pentru onlay:

1. are o latime de 1 mm
2. poate fi de tip escavat
3. poate di realizat in unghi drept bizotat
4. poate di in unghi obtuz
5. va fi un prag semicircular

139. Cementoblastomul:

1. apare mai frecvent la adolescenti sau adulti sub 30 de ani
2. afecteaza mai frecvent dintii maxilari
3. dintiele implicat nu este mobil si ramane vital daca nu prezinta o alta afectiune dento-parodontala
4. tratamentul de electie este conservator
5. se asociaza cu o simptomatologie dureroasa difuza

140. Fibromul osifiant:

1. apare mai frecvent in decada a 3-a si a 4-a de viata
2. apare mai frecvent la sexul masculin
3. se localizeaza adesea la mandibula, in zona premolara sau molara
4. evolutia este lenta
5. durerea si parestezia sunt marcate si prezente de la inceput

141. Eritroplazia (boala Bowen):

1. este o pata de culoare alba ce nu poate fi indepartata prin stergere
2. clinic este frecvent asociata cu leucoplazia
3. este considerata o forma de debut a tumorilor maligne ale cavitatilor orale
4. poate avea un aspect conopidiform
5. este expresia clinica a displaziei severe si a carcinomului in situ

142. Cheilita actinica:

1. apare la persoane tinere
2. se localizeaza mai frecvent la nivelul buzei inferioare
3. are un potential semnificativ de malignizare
4. aparitia unei zone ulcerative pe fondul de chilita actinica constituie un semn de evolutie spre carcinom spinocelular
5. apare pe fondul unei atrofii variabile a rosului buzei existand o delimitare incerta intre tegument si rosul buzei

143. Forma ulcerativa ca si forma anatomoclinica de debut a tumorilot maligne orale:

1. este cea mai frecventa forma de debut
2. se caracterizeaza prin aparitia unei ulceratii mici paramediene
3. se caracterizeaza prin aparitia unei forme vegetante, conopidiforme
4. apare la nivelul rosului de buza
5. are o culoare bruna sau negricioasa

144. Dezavantajele cimenturilor glassionomer conventionale (autopolimerizabile) folosite in sigilare sunt:

1. timp de priza scurt
2. stabilitate in mediu umed
3. finisare slaba datorita rugozitatii
4. rezistenta scazuta in zonele supuse solicitarilor masticatorii
5. timp de priza lung

145. In luxatia anterioara bilaterala de condili:

1. apare inocluzie verticala frontala cu contact pe ultimii molari, linia interincisiva nefiind deplasata
2. otoragie cu scaderea acuitatii auditive
3. gura este partial deschisa, cu mandibula protruzata
4. depresiunea pretragiana
5. retrognatism mandibular cu inocluzie sagitala frontala

146. In etiopatogenia luxatiei posterioare de condil putem ragesi urmatorii factori:

1. traumatisme directe (pe menton, gura fiind inchisa)
2. spasme musculare
3. tubercul articular cu relief sters
4. laxitate mandibulara produsa de dezechilibrul ocluzoarticular
5. anomalii de forma ale componentelor articulare (cavitate glenoida alungita posterior, condili mici si turtiti)

147. Diagnosticul diferential al artritei infectioase temporo-mandibulare se face cu:

1. limfadenita pretragiana
2. parotiditele urliene
3. furuncul pretragian
4. anchiloza tamporo-mandibulara
5. otomastoidite supurate

148. Sialolitiaza:

1. apare mai frecvent in canalul Stenon si glanda parotida
2. are caracter unilateral
3. apare la persoane varstnice
4. de cele mai multe ori evolueaza latent, o mare parte din calculii salivari fiind expulzati spontan
5. poate fi descoperita intamplator in urma unui examen radiologic pe care se evidentiaza calculul radioopac

149. Parotidita epidermica urliana:

1. este o parotidita bilaterala nesupurata, rar unilaterala
2. apare mai frecvent la varstnici
3. starea generala nu este afectata
4. papila canalului Stenon este tumefiata, eritematoasa
5. salica este nemodificata

150. Boala ghearelor de pisica (Bartoneloza):

1. se manifesta prin aparitia unor papule la locul de inoculare
2. papulele apar la 2-3 zile de la inoculare
3. este o boala autolimitanta ce se remite fara tratament, in aproximativ 4 saptamani
4. nu prezinta simptomatologie generala asociata
5. jumatate din pacienti prezinta limfadenita granulomatoasa cervicala

151. Adenomul cu celule bazale:

1. este o tumora maligna a glandelor salivare
2. apare mai frecvent la tineri
3. poate afecta atat parotida cat si glandele salivare mici
4. apare ca o masa nedureroasa, cu crestere lenta
5. este o tumora nedureroasa, cu crestere lenta

152. Compresie de maxilar:

1. este o tulburare frecventa, asociata cu alte anomalii in plan sagital si vertical
2. etapa ortodontica pre-chirurgicala vizeaza dilatarea maxilarului su dispozitive disjunctoare
3. etapa chirurgicala presupune o interventie tip LeFort
4. etapa chirurgicala presupune o interventie tip LeFort
5. trebuie avuta in vedere aparitia unei diasteme importante

153. Despicatura unilaterala simpla:

1. intereseaza partile moi ale buzei pe o treime din intinderea ai sau pana la santul nazo-labial
2. podeua nazala este intotdeauna afectata
3. podeua nazala este intotdeauna integra
4. punerea in tensiune a fibrelor musculare (ras, plans) accentueaza malformatia
5. muschiul aflat in repaus bombeaza portiunea aflata extern de despicatura

154. Cele mai frecvente sechele postoperatorii ale despicaturii labio-maxilo-palatine sunt:

1. macrostomia
2. columela subdimensionata
3. fistule ale planseului nazal
4. comunicari oro-nazale
5. deformari ale nasului

155. Modificarile nazale ce apar in despicatura unilaterala totala pot fi:

1. devierea columelei de partea sanatoasa
2. devierea columelei de partea bolnava
3. aplatizarea aripii nasului
4. orizontalizarea aripii nasului
5. podeaua nazala este integra

156. Nevralgia Arnold se manifesta prin:

1. dureri lancinante, paroxistice pe teritoriul de inervatie a nervilor occipitali
2. dureri lancinante, paroxistice pe teritoriul de inervatie a nervului trigemen
3. cel mai frecvent durerea se localizeaza la nivelul vertexului
4. cel mai frecvent durerea se localizeaza la nivelul maxilarului
5. zona trigger este situata la nivelul insertiei muschiului splenius capitis

157. Medicamentele anticonvulsivante utilizate in nevralgia de trigemen pot fi:

1. carbamazepina
2. fenitoina
3. ibuprofen
4. tador
5. baclofen

158. Respiratia orala, ca factor etiologic in compresia de maxilar, determina un dezechilibru intre unitatile functionale musculare, care duce la:

1. hipotonia muschiului orbicularis al buzei superioare
2. hipertonia muschiului maseter
3. hipotonia muschiului buccinator
4. hipotonia muschiului mentalis
5. hipetonia muschiului buccinator

159. Aspectul facial in anomalia clasa II/2 se caracrerizeaza prin:

1. menton retras
2. menton proeminent
3. sant labio-mentonier accentuat
4. nas proeminent
5. buze subtiri

160. In malocluzia clasa II/2 se constata:

1. baza apicala este mai mare decat baza coronara
2. baza coronara este mei mare decat baza apicala
3. baza apicala este egala cu baza coronara
4. arcada poate acea forma de trapez, ata superior cat si inferior
5. incisivii centrali superiori pot fi verticali, frecvent existant o palato-pozitie marcata

161. In sindromul de ocluzie deschisa, tulbularile de crestere ale bazei craniului sunt caracterizate de urmatoarele modificari:

1. ale unghiului sfenoidal (N-S-Ba)
2. la nivelul planum-ului (S-N)
3. la nivelul clivus-ului (S-Ba)
4. ale unghiului IF
5. ale unghiului ANB

162. In compresia de maxilar, pozitia de postura a mandibulei poate fi:

1. de tip anterior
2. de tip posterior
3. la relatia de postura mandibulara se asociaza si deglutitia de tip protruziv anterior
4. la relatia de postura nu se asociaza deglutitia de tip protruziv anterior
5. pozitia de postura mascheaza dezechilibrul fizionomic

163. In malocluzia de clasa a III-a se intalnesc modificari compensatorii la nivelul arcadei superioare, caracterizate prin:

1. unghiul Pr A-F> 110 grade
2. unghiul Pr-A-F < 110 grade
3. unghiul I-F> 107 grade
4. unghiul I-F <107 grade
5. frecvente inghesuiri dentare

164. Modificarile dentare care apar in inocluzia verticala dismetabolica sunt:

1. volum marit al coroanelor dentare
2. volum redus al coroanelor dentare
3. radacini scurte
4. radacini lungi
5. forme coronare atipice (dinti Moser, Hutchinson)

165. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

1. pacientii cu inocluzie verticala frontala nu executa in masticatie decat miscari de ridicare si coborare a mandibulei
2. pacientii cu inocluzie verticala frontala executa in masticatie doar miscari de lateralitate
3. in ocluzia verticala laterala, masticatia se executa numai unilateral de partea normala
4. in inocluzia verticala laterala, masticatia se executa numai unilateral de partea afectata
5. la pacientii cu inocluzie verticala sau laterala, se constata o eficienta scazuta a actului masticator

166. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

1. tulburarile de fonatie in inocluzia verticala frontala sunt date de perturbarea fonemelor D si V
2. tulbularile de fonatie in inocluzia verticala frontala sunt date de perturbarea fonemelor D si T
3. in inocluzia verticala laterala, tulbularile fonetice sunt date de sigmatism
4. nu apar tulbulari de fonatie in inocluzia verticala frontala
5. in inocluzia verticala frontala, fonemele D si T au o pronuntie siflanta

167. Anomaliile dentare in compresia de maxilar sunt reprezentate de:

1. retrodentia grupului incisiv superior
2. prodentia grupului incisiv superior
3. prodentia ambelor grupuri
4. retrodentia grupului incisiv inferior
5. dispozitia zonei dentare laterale superioare

168. La examenul teleradiografic al unui pacient cu malocluzie clasa a III-a se constata:

1. unghiul SNA>84 grade
2. unghiul SNA<80 grade
3. unghiul SNB>78 grade
4. unghiul I-F> 107 grade
5. distanta NSa-NSp marita

169. In solutia Walkhoff:

1. rolul mentonului este de a contrabalansa efectul hiperemiant al camforului
2. P-monoclorfenolul camforat are ca actiune bactericida
3. P- monoclorfenolul camforat este folosit ca antimicotic
4. monoclorfenolul camforat are ca actiune bacteriostatica
5. monoclorfenolul camforat este inactivat de sange, ser sau substante proteice

170. Compusii cuaternari de amoniu:

1. sunt detergenti anionici
2. sunt inactivati de compusi chimici cationici
3. sunt mai activi in mediile alcaline
4. eficienta lor este afectata de prezenta secretiilor, sangelui sau detritusurilor organice
5. in urma deplasarii foramenului apical preinta riscul declansarii unor reactii, chiar si in concentratii foarte scazute

171. Ozonoterapia se bazeaza pe:

1. puternicul efect bacteriostatic al ozonului
2. actiunea prelungita ce reduce posibilitatea inmultirii microorganismelor
3. efectul cicatrizant, antitoxic al ozonului
4. utilizarea unui amestec gazos in proportie de 5 % cu oxigenul
5. actiunea puternic antiseptica

172. Calciul ionizat ce intra in compozitia lichidului bucal are urmatoarele caracteristici:

1. la pH sub 4, intreg calciul salivar se gaseste sub forma ionizata
2. o mica parte este legata de amilaza salivara
3. concentratia sa scade odata cu scaderea pH-ului bucal
4. intervine direct in declansarea sau orpirea evolutiei cariei dentare
5. la un pH neutru, reprezinta 50% din calciul total salivar

173. Staterina continuta de lichidul bucal are urmatoarele proprietati:

1. este o proteina cu molecula mare
2. se absoarbe cu usurinta pe hidroxiapatita tesuturilor dentare dura
3. este prezenta in saliva parotidiana
4. mediaza adsorbtia selectiva a unor tulpini de Actynomices viscosus
5. inhiba precipitarea spontana a sarurilor de calciu din saliva

174. Linerii din eugenolat de zinc (EOZ) au urmatoarele caracteristici:

1. inhiba polimerizarea rasinilor
2. sunt insolubili sub actiunea lichidelor de microinfiltratie marginala
3. sunt indicati in coafajul indirect, sub obturatii din compozite
4. au efect iritant asupra pulpei dentare
5. au efect sedativ pulpar

175. Ca agenti de sigilare ai plagii dentinare, adezivii dentinari au urmatoarele caracteristici:

1. cresterea semnificativa a adeziunii pe masura aproprierii de pulpa dentara
2. putere de sigilare a canaliculelor dentinare similara lacurilor
3. diminuarea rapida a multor componente toxice ale sistemelor adezive
4. esecul evitarii in timp a dehiscentelor la interfata cu plaga dentinara
5. biocompatibilitate pulpara necorespunzatoare

176. In cazul obturatiilor cu amalgam de argint, argumentele folosirii adezivilor dentinari in locul lacului conventional sunt:

1. superioritatea fata de lacuri in cazul etanseitatii cavitatilor cu prg cervical plasat in cementul radicular
2. consolidarea rezistentei mecanice a peretilor cavitatii
3. favorizarea depunerii produsilor de coroziune ai amalgamului
4. impiedicarea aparitiei cariei secundare marginale si a recidivei de carie
5. reducerea transmiterii variatiilor termice spre pulpa

177. Particularitatile hibridizarii dentinei uscate sunt:

1. existenta unei marje foarte mici de toleranta tehnica
2. inexistenta riscului de supraumectare
3. necesitatea uscarii moderate a plagii dentinare spalata cu apa dupa gravare acida
4. primeiri aposi nu sunt influentati de gradul de umiditate al dentinei
5. evaporarea rapida a acetonei din compozitia primerului ii creste puterea de penetrare in dentina

178. Avantajele primerilor autogravati sunt:

1. scurtarea timpului de lucru
2. cresterea gradului de colabare al fibrelor de colagen ce duce la o mai buna adeziune
3. eliminarea consecintelor lavajului insuficient
4. elimnarea consecintelor lavajului insuficient
5. mentinerea unei zone importante de dentina demineralizata neimpregnata de rasina

179. In structura parodontiului marginal superficial, mucoasa de captusire are urmatoarele caracteristici:

1. este mobila
2. este prevazuta cu un epiteliu gros si un corion dens
3. are o submucoasa bine reprezentata formata din tesut conjunctiv lax
4. este rezistenta la presiune si solicitari
5. este neelastica are o rezilienta foarte redusa

180. Caracterele structurale ale mucoasei masticatorii conduc la urmatoarele implicatii clinice si practice:

1. inciziile chirurgicale si suturile se fac cu usurinta
2. injectarea prin infiltratie a anestezicelor este dificila
3. procesele inlfamatorii si hemoragiile se raspandesc usor si pot prezenta dimensiuni mari
4. sutura se face cu dificultate datorita corionului dens
5. datorita corionului nefixat de os, sutura este instabila

181. Aspectul “in coaja de portocala” al suprafetei gingivale are urmatoarele caracteristici:

1. microdepresiunile sunt date de benzi de colagen ce au directie paralela cu suprafata osului
2. la nivelul marginii gingivale libere, aspectul este de “gravura punctata”
3. se remarca mai ales la dintii frontali
4. este cel mai bine evidentiat la batrani
5. la unele persoane lipseste in tot cursul vietii

182. Cementul secundar:

1. este dispus in jumatatea coronara a radacinii
2. histologic prezinta linii de apozitie paralele intre ele si cu suprafata radiculara
3. are un continut mineral mai redus fata de cementul primar
4. este situat in jumatatea apicala a radacinii
5. contitatea de fibre colagene provenite din desmodontiu, fixate in cementul celular, este mai mica decat in cementul acelular

183. In cadrul functiilor ligamentului periodontal, teoria sistemului vasco-elastic:

1. atribuie rol principal in deplasarea dintelui, fibrele de colagen
2. sustine refacerea volumului de lichid intercelular in urma compresiei arteriolelor sub actiunea fibrelor colagene
3. atribuie rol principal in deplasarea dintelui fluidului desmodontal
4. sustine transmiterea tensiunii sub forma de tractiune asupra osului alveolar

184. In cadrul fiziologiei parodontiului marginal, atritia:

1. este o lipsa de subsatanta dentara care nu afecteaza suprafetele ocluzale
2. se produce prin demineralizare acida
3. se produce prin exercitarea masticatiei si deglutitiei
4. este un fenomen de uzura al suprafetelor dentare intre ele
5. se produce prin interpunerea intre suprafetelor dentare de substatante sau corpi straini

185. Placa subgingivala asociata epiteliului santului gingival are urmatoarele caracteristici:

1. marginea apicala a placii este la distanta de epiteliu jonctional, fiind separata de acesta prin numeroase leucocite
2. are o combinatie bacteriana dominata de flora gramnegativa
3. cuprinde un numar mare de bacterii flagelate, spirochete
4. are o compozitie microbiana dominanta de microorganisme gram-pozitive, coci, bacili, filamente
5. se extinde pana in zona jonctiunii gingivo-dentare

186. Mecanismele directe de patogenitate bacteriana in boala parodontala includ:

1. reactii ale celulelor eucariote imunitare sau neimunitare ale gazdei
2. eliberare de factori proinflamatori (citokine)
3. eliberare de andotoxine
4. producere de exotoxine
5. invazia tesuturilor parodontale

187. In invazia tesuturilor parodontiului marginal, veziculele eliberate de microorganisme au urmatoarele caracteristici:

1. datorita dimensiunilor lor, nu pot traversa bariera epiteliala
2. protejeaza bacteriile de factori de aparare imunitara locala ai gazdei
3. sunt lipsite de membrana externa
4. contin enzime bacteriene
5. pot fixa complementul si pot lega anticorpi bacterieni specifici

188. In gingivita indusa de placa bacteriana, manifestarile radiologice pot fi reprezentate de:

1. situarea crestei marginale a osului alveolar la o distanta de 2-3 mm de joctiunea smalt-cement
2. resorbtia crenelata de la un dinte la altul a marginilor osului alveolar
3. prezenta fenomenelor de demineralizare a limbusurilor alveolare si a crestei marginale a osului alveolar
4. resorbtia osoasa cu caracter inegal ca profunzime si dispozitie
5. aparitia uneori a fenomenelor de rizaliza

189. Gingivita de diabet are urmatoarea simptomatologie:

1. senzatie de uscaciune si arsura la nivelul cavitatii bucale
2. prezenta polipilor gingivali sesili, cu baza mare de implantare sau pediculati
3. culoarea modificata a gingiei, de la rosu deschis la rosu caramiziu
4. aparitia de senzatii anormale de gust: acru, sarat
5. prurit gingival

190. Evolutia si complicatiile gingivostomatitei ulcero-necrotice cuprind:

1. distructii parodontale intinse
2. tromboflebita sinusului cavernos
3. abcesul cerebral
4. denudarea radacinilor dentare
5. edemul laringian

191. Gingivita alergica are urmatoarea simptomatologie:

1. gingia este de consistenta ferma
2. suprafata gingiei are mici depresiuni si se descuameaza partial
3. gingia este moale, friabila, de consistenta redusa
4. frecvent apar semne de cheilita si glosita
5. dintii sunt dislocati din pozitia normala, ca “alicele impuscate”

192. Leziunile gingivale din lichenul plan imbraca urmatoarele aspecte:

1. suprafata gingiei este neteda, lucioasa
2. prezenta leziunilor hiperkeratozice de tip reticular sau dendritic
3. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive
4. asocierea frecventa cu leziuni oculare conjunctivale
5. mucoasa gingivala indurata

193. In gingivita si gingivostomatita micotica, leziunile candidozice la adulti au urmatoarele aspecte:

1. atrofia papilelor filiforme ale limbii
2. fisuri si ulceratii ale comisurilor buzelor
3. aparitia de vezicule ce contin lichid clar
4. margine gingivala intrerupta de fisuri acoperite de un exudat sero-fibrinos
5. hiperkeratoza epiteliului gingival, cu aparitia de placi albe-aderente

194. In parodontita marginala cronica superficiala sunt caracterizate urmatoarele aspecte:

1. prezenta la nivelul marginii gingivale a incizurilor cuneiforme, usor curbate, ca un “apostrof”
2. prezenta durerii ce apare mai frecvent dimineata
3. aparitia retractiilor gingivale ca urmare a resorbtiei suportului osos alveolar
4. instalarea senzatiei de egresiune a unui dinte sau grup de dinti, insotita de durere periradiculara si interradiculara
5. aparitia tulburarilor fizionomice, consecutiv migrarilor dentare patologice

195. Detartrajul cu ultrasunete este contraindicat in urmatoarele situatii:

1. hiperstezie dentinara accentuata
2. in fazele incipiente de imbolnavire parodontala
3. copii mici
4. in cursul interventiilor chirurgicale, pentru dislocarea depozitelor aderente
5. la bolnavii purtatori de stimulator cardiac, in cazul aparatelor magnetostrictive

196. Tehnica de condensare termodinamica a gutapercii (McSpadden) are urmatoarele caracteristici:

1. poate induce rezorbtia radiculara externa
2. este indicata in obturarea rezorbtiilor radiculare externe
3. se foloseste la obturarea canalelor inguste
4. presupune largirea canalului radicular prin telescopare regresiva (step-back)
5. impune realizarea unui stop apical corect

197. Succesul obturatiei radiculare cu conuri metalice este conditionat de:

1. tratamentul biomecanic minutios
2. aplicarea doar in cazul canalelor ovale
3. realizarea sigilarii corespunzatoare a canalului radicular
4. efectuarea tratamentului antimicrobian riguros
5. evitarea depasirii constrictiei apicale

198. Tratamentul gingivitei si gingivostomatitei aftoase recidivante presupune:

1. aplicatii de paste sau geluri adezive ce contin corticoizi
2. infiltratii cu penicilina si xilina sau hidrocortizon
3. pulverizatii cu spray Codecam
4. medicatie antivirala: Zovirax sau Acyclovir
5. aplicatii de coluturii cu antibiotice

199. Tratamentul parodontitei distrofice (parodontopatia marginala cronica mixta) urmareste:

1. aplicarea de paste de dinti sau ape de gura cu formalina
2. reducerea componentei inflamatorii bacteriene
3. instituirea bioterapiei de reactivare
4. administrarea de imunosupresoare (Azatioprina)
5. asigurarea reechilibrarii ocluzale

200. In malocluzia de clasa a III-a, pacientul poate prezenta:

1. ocluzie mezializata si inversa, frontala sau totala
2. ocluzie distalizata
3. incongruenta dento-alveolara
4. inocluzie verticala
5. ocluzie mezializata, cu sau fara inocluzie sagitala inversa

Grile rezidentiat Medicina Dentara Targul Mures 2013