Grile rezidentiat Medicina Dentara Bucuresti 2015

Pentru a verifica un răspuns mergi cu cursorul mouse-ului (sau tap pe mobil) pe textul “Vezi răspunsul corect".

Grile Rezidentiat Medicina Dentara Bucuresti 2015 complement simplu:

Incizia pentru crearea accesului in cazul rezectiei apicale este preferabil sa fie realizata cu:

A Forfecuta de plastie
B Bisturiu lama nr 10
C Bisturiu lama nr 11
D Bisturiu lama nr 15
E Oricare dintre acestea

La controlul extraoral al machetelor protezelor totale bimaxilare, la controlul arcadelor artificiale, se verifica:

A Directia curburii sagitale sa fie paralela cu muchia crestei maxilare
B In regiunea laterala montarea se face fara sa se tina seama de axul interalveolar
C Inocluzia sagitala trebuie sa respecte reperele de pe model
D Linia mediana interincisiva trebuie sa corespunda cu cea trasata pe model
E Dintii sa realizeze unitati masticatorii de cate trei dinti (din ratiuni mecanice)

La 5-6 ani, NU constitue semn de dezechilibru viitor in dezvoltarea ocluziei (dupa Stanciu, Dorobat):

A Ocluzia cap la cap la incisivi
B Ocluzia deschisa prin interpozitii
C Spatierea frontala maxilara
D Absenta atritiei dentare
E Abraziunea patologica

In faza de abductie a corzilor vocale (dupa Boboc):

A Corzile vocale raman departate un timp variabil
B Apare o acolare foarte puternica atunci cand la contractia muschilor cricoaritenoidieni se adauga contractia muschilor tiroaritenoidieni laterali
C Corzile vocale vin in contact prin marginile lor libere, unde se gaseste conusul elastic
D Corzile vocale se indeparteaza variabil in functie de contractia muschilor arivocali si tirovocali si de eventuala supraadaugare a actiunii muschiului cricoaritenoidian posterior
E Inchiderea glotei se poate face inapoi, cand se contracta numai muschii aritenoidieni

Dupa Bucur, palatul primar se formeaza intrauterin prin fuzionarea proeminentelor nazale mediane, in saptamana:

A A 3-a
B A 4-a
C A 5-a
D A 7-a
E A 8-a

Hipoestezia postoperatorie a lobului urechii dupa parotidectomie este o complicatie posibila a lezarii nervului:

A Auriculotemporal
B Auricular mare
C Coarda timpanului
D Facial
E Plexul cervical superficial

Dupa Forna, functia de stabilizare a crosetelor turnate din structura protezei scheletate:

A Este functia prin care crosetul trebuie sa cuprinda mai mult de 180 de grade din circumferinta dintelui
B Este functia prin care crosetul se opune deplasarilor orizontale
C Este functia prin care crosetul se opune deplasarilor verticale
D Se datoreaza bratului retentiv al crosetului
E Depinde de gradul de retentivitate al dintelui stalp

Osteotomia la nivelul unghiului mandibulei in tratamentul anomaliilor dentomaxilare poarta denumirea:

A Dingman
B Converse
C Ernst
D Dufourmentel
E Kostecka

O fractura mandibulara, de clasa A (Kruger si Schilli) si II (Kazanjian si Converse) are indicatie terapeutica:

A Tratament chirurgical cu osteosinteza
B Tratament ortopedic cu atele
C Tratament ortopedic cu blocaj intermaxilar
D Tratament ortopedic cu gutiere
E Oricare dintre acestea

Raportul optim coroana-radacina pentru un dinte care va fi folosit ca stalp intr-o protezare fixa este:

A 2/3
B 1/1
C 3/2
D 1/2
E 2/1

Restaurarile protetice fixe cu intermediari integrali ceramici au urmatoarele caracteristici, CU EXCEPTIA:

A Au performante estetice superioare celor metalo-ceramice
B Pot fi realizate punti de mica amplitudine
C Pot fi realizate prin tehnici de frezare computerizata
D Sunt biocompatibile
E Sunt indicate in zona molarilor

In protezarea partiala mobilizabila, primul timp al analizei modelului la paralelograf este, dupa Forna:

A Trasarea ecuatorului protetic
B Stabilirea locului unde se plaseaza varful portiunii flexibile a bratului retentiv al crosetului
C Stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertie a protezei
D Fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf
E Tripodarea

Care dintre urmatoarele baze propriu-zise este cea mai putin elastica (dupa Iliescu si Gafar):

A Cimentul eugenolat de zinc
B Cimentul policarboxilat de zinc
C Cimentul fosfat de zinc
D Cimentul cu ionomeri de sticla
E Cimentul non-eugenolat de zinc

Gingivita alergica, dupa clasificarea Catedrei de Parodontologie din Bucuresti, se incadreaza la:

A Gingivite induse de placa bacteriana specifica
B Gingivite din cursul unor stari fiziologice
C Gingivite neinduse de placa bacteriana specifica
D Gingivite hiperplazice ca efect secundar al unor medicamente
E Gingivite simptomatice din cursul unor boli sistemice

Bara linguala a unei proteze scheletate mandibulare are, dupa Forna, urmatoarele caracteristici:

A Distanta de la parodontiu marginal la bara de minim 6 mm
B Latimea barei de 3 mm
C Grosimea barei de 4 mm
D Poate fi aplicata indiferent de inclinarea linguala a procesului alveolar
E Poate fi insotita de un croset continuu cu rol antibasculant

Urmatorul termen NU se foloseste pentru a desemna anodontia:

A Pleiodontia
B Atelectodontia
C Aplazia dentara
D Oligodontia
E Agenezia dentara

Limfangioamele orale apar cel mai adesea in:

A Treimea posterioasa a limbii
B Doua treimi anterioare ale limbii
C Mucoasa jugala
D Valul palatin
E Mucoasa labiala

Tratamentul cementomului gigantiform familial consta in:

A Chiuretaj
B Extractie dentara
C Chimioterapie
D Radioterapie
E Rezectie osoasa extinsa si reconstructia defectelor restante

Dupa Bucur, chiuretajul periapical este contraindicat in cazul obturatiilor radiculare in exces:

A Recente
B Cu ciment iodoformat
C Cu ciment tip ZOE
D Cu glassionomeri
E Vechi

La amprentarea preliminara pentru realizarea protezelor mobilizabile, portamprenta trebuie sa indeplineasca urmatoarea conditie, dupa Forna:

A In plan transversal sa fie la 1 mm distanta de campul protetic
B Distal, sa depaseasca foveele palatine
C Distal, sa nu depaseasca santurile retrotuberozitare
D Sa fie la distanta de 1 mm de bolta palatina
E Marginile sa fie la 2 mm peste nivelul zonei de reflexie a mucoasei

Uranorafia in despicatura palatina unilaterala totala se practica la:

A 6-8 luni
B 18-24 luni
C 3 ani
D 4 ani
E 5 ani

Timpul de injumatatire plasmatica la articaina este de:

A 45-50 min
B 90 min
C 100-110 min
D 120-130 min
E Peste 3 ore

Referitor la zona AH a campului protetic edentat total maxilar:

A Este o zona cheie periferica cu rol in realizarea sprijinului
B Latimea ei nu variaza in functie de pozitia valului palatin
C Pozitia verticala a valului palatin este cea mai favorabila
D Pozitia oblica a valului palatin este cea mai favorabila, permitand realizarea succiunii interne si externe
E Se examineaza exclusiv prin inspectie

Imaginea carcateristica, cu leziuni osteolitice centrale ale condilului ATM, tip “gaura de pumn” apare in artrita:

A Actinomicotica
B Hiperuremica (gutoasa)
C Sifilitica
D Traumatica
E Reumatoida

Urmatoarele modificari morfopatologice se intalnesc in hiperemia preinflamatorie, CU EXCEPTIA:

A Marginatie leucocitara
B Microorganisme in canaliculele dentinare
C Prezenta vaselor sanguine dilatate
D Celule odontoblastice si fibroblasti cu volum redus
E Ribozomi si lizozomi in numar crescut

La sapaliga de detartraj, unghiul intre partea activa si partea pasiva este de:

A 70 grade
B 110 grade
C 90 grade
D 99-100 grade
E 45 grade

Spatiul sublingual are ca delimitare posterioara:

A Muschiul milohioidian
B Osul hioid
C Muschii genioglosi
D Muschii geniohioidieni
E Mucoasa bucala

Dupa Dumitriu, cel mai eficient efect de natura chimica al clorurii de zinc in concentratie de 30% este cel:

A Vasoconstrictor
B Astringent
C Cauterizant
D Vasodilatator
E Bacteriostatic

Termenul N2B in clasificarea TNM reprezinta:

A Un singur ganglion ipsilateral cu diametrul sub 3 cm
B Unul sau mai multi ganglioni contralaterali sau bilaterali cu diametrul sub 6 cm
C Un singur ganglion ipsilateral cu diametrul intre 3 si 6 cm
D Mai multi ganglioni ipsilaterali cu diametrul sub 6 cm
E Unul sau mai multi ganglioni cu diametrul peste 6 cm

Care din urmatoarele proceduri NU se indica in planul de tratament al cariei dentare simple (dupa Iliescu si Gafar):

A Tratamentul profilactic
B Inlocuirea restaurarilor existente
C Tratamentul abraziilor
D Restaurarea leziunilor incipiente
E Tratamentul cariilor radiculare fara cavitatie

Dupa Dumitriu, testul TOPAS evidentiaza:

A Aspartat-aminotransferaza
B Proteinaze neutre
C Metaboliti toxici ca β glucuronidaza
D Elastaze
E Enzima care hidrolizeaza Benzoyl-DL-arginine-naphtylamide

In protezarea edentatiei totale, o caracteristica (criteriu) generala a portamprentei individuale este:

A Se confectioneaza pe modelul preliminar fara a fi obligatorie trasarea in prealabil a limitelor
B Totdeuna va avea un contact intim cu suprafata campului protetic
C Totdeauna se distanteaza de campul protetic
D Grosimea marginilor nu este influentata de dimensiunea fundurilor de sac vestibulare
E Distantarea de camp se recomanda in zonele acoperite de mucoasa subtire si sensibila

Pe imaginea ariei limita a cinematicii mandibulare in plan sagital, dupa Posselt (citat de Forna) se pot recunoaste urmatoarele repere, CU EXCEPTIA:

A Pozitita de relatie centrica
B Pozitia de lateralitate maxima
C Pozitia de intercuspidare maxima
D Deschiderea maxima a gurii
E Pozitia cap la cap

Inaltimea spatiului protetic potential este marita prin:

A Abraziunea sau distructia coronara a dintilor limitrofi bresei edentate
B Atrofii accentuate ale crestei alveolare
C Egresiunea sau extruzia dintilor antagonisti
D Subocluzia dintilor limitrofi bresei edentate
E Lipsa atrofiei crestei alveolare

Dupa Nance (citat de E. Ionescu), extractia dentara se impune cand “necesarul de spatiu” pe arcada in vederea alinierii caninului inclus este mai mare de:

A 2 mm
B 4 mm
C 5 mm
D 6 mm
E 8 mm

Faza secundara de tratament in gingivitele si parodontitele marginale cuprinde mai multe proceduri, CU EXCEPTIA:

A Proceduri chirurgicale
B Igienizarea efectuata de medic
C Restaurari odontale
D Restaurari protetice
E Tratament ortodontic

Referitor la stereotipurile dinamice de masticatie, urmatorul enunt este FALS (dupa Boboc):

A Stereotipul dinamic tocator se caracterizeaza prin supraocluzie incisiva accentuata
B Stereotipul dinamic tocator prezinta o panta atenuata a tuberculului articular
C Stereotipul dinamic frecator prezinta o masticatie viguroasa
D Stereotipul dinamic frecator prezinta o dezvoltare puternica a aparatului dento-maxilar
E Stereotipul dinamic tocator se caracterizeaza prin dinti cu cuspizi proeminenti

Manifestarile sistemice apar la niveluri plasmatice ale lidocainei nelegate de peste:

A 2-3 µg/ml
B 6 µg/ml
C 10 µg/ml
D 15 µg/ml
E 8 µg/ml

Dupa Luca, sigilarea largita:

A Este o tehnica de lucru neinvaziva
B Se recomanda in cazul suprafetelor ocluzale cu santuri adanci si inguste, fara modificari de culoare
C Cu materiale pe baza de rasina bis-GMA asigura o adaptare mai buna la smalt
D Cu materiale pe baza de rasina bis-GMA impiedica patrunderea mai profunda a materialului, datorita vascozitatii acestuia
E Implica largirea santului ocluzal, preparatia interesand smaltul si stratul superficial al dentinei, pe o grosime de 0,5-1mm a acesteia

Dupa Luca, urmatorul enunt referitor la rasina Bowen (bis-GMA) este FALS:

A Este un cianoacrilat
B Este un monomer metacrilic
C Este o molecula hibrid mare care seamana cu o rasina epoxidica
D Rezulta in urma reactiei dintre bis fenol A si glidico metaacrilat
E Este un lichid vascos, care trebuie diluat cu alti monomeri pentru a capata fluiditatea necesara sigilarii

Crosetul circular cu 3 brate se mai numeste:

A Bonwill
B Boinyhard
C Ackers
D Kroll
E Soyer

Electromiografia utilizata ca examen paraclinic (dupa Forna) in disfunctia craniomandibulara:

A Ofera siguranta diagnostica maxima
B Aparatura necesara este la indemana oricarui serviciu
C Musculatura superficiala, in special maseterii, se abordeaza de obicei prin intermediul electrozilor de suprafata
D Nu da diagnostice fals pozitive
E Nu da rezultate contradictorii

Selectarea lingurii standard pentru amprentarea preliminara in protezarea totala, trebuie sa respecte urmatoarele criterii, MAI PUTIN UNUL:

A La maxilar sa cuprinda tuberozitatile
B In regiunea linguala centrala sa permita contractia genioglosului
C Manerul lingurii sa nu jeneze contractia orbicularilor
D Inaltimea jgheabului sa permita un spatiu de 1 mm pentru materialul de amprenta
E La mandibula sa cuprinda tuberculul piriform

Intre modificarile scheletale care apar in sindromul progenic NU se regaseste (dupa Stanciu, Dorobat):

A Unghiul SNA micsorat
B Cresterea ramului vertical mandibular
C Cresterea ramului orizontal mandibular
D Distanta bispinoasa marita
E Unghiul ANB negativ

Dupa Stanciu, Dorobat, dintre factorii locali care pot interveni in geneza unei inocluzii verticale, NU fac parte:

A Potentialul de eruptie mai mare a molarului de 6 ani inferior
B Cicatricile cheloide, retractiile, dupa arsuri termice, chimice sau electrice
C Afectiuni reumatice localizate la nivelul articulatiei temporo-mandibulare, care pot determina pozitii antalgice ale condilului in cavitatea glenoida
D Incongruenta dento-alveolara cu inghesuire primara, cu imposibilitatea eruptiei dintilor pana la planul de ocluzie
E Spatiul care ramane un interval de timp marit dupa pierderea precoce a unor dinti temporari

Semnul lui Quintero (citat de E. Ionescu), patognomic pentru incluzia caninului superior, presupune:

A Pozitie palatinizata a coroanei incisivului lateral superior
B Pozitie mezio inclinata a incisivului lateral superior
C Vestibularizarea coroanei si mezio-vestibulo-rotatia incisivului lateral superior
D Mezio-palato-rotatia incisivului central superior, cu pastrarea pozitiei verticale
E Rotatia disto-vestibulara a incisivului lateral superior

Tulburarile chimioterapiei asupra seriei albe si a trombocitelor apar:

A Imediat dupa inceperea tratamentului
B La o saptamana dupa inceperea tratamentului
C La doua saptamani dupa inceperea tratamentului
D La trei saptamani dupa inceperea tratamentului
E La cel putin o luna dupa inceperea tratamentului

Dupa Dimitriu, adancimea santului gingival, masurata clinic cu o sonda parodontala, variaza in mod normal intre:

A 1-5 mm
B 2,5-4,5 mm
C 0,5-1,5 mm
D 1-3 mm
E 2-4 mm

In primele zile dupa aplicarea protezelor totale, ulceratiile sau inflamatia tesuturilor subiacente se pot datora urmatoarelor cauze, CU EXCEPTIA:

A Supraextensia marginilor
B DVO prea mica
C Imprefectiuni ale bazei protezei
D DVO prea mare
E Contact prematur

Tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente, in stadiul endoosos, cuprinde urmatoarele indicatii terapeutice, CU EXCEPTIA:

A Drenaj endodontic asociat cu analgetice
B Drenaj combinat endodontic si osteotomie transmaxilara
C Incizia mucoasei
D Drenaj alveolar prin extractia dintelui
E Medicatie antialgica, tranchilizanta

Grile Rezidentiat Medicina Dentara Bucuresti 2015 complement multiplu:

Care dintre urmatoarele afirmatii privind rolul oligoelementelor in perturbarea matricei organice a smaltului sunt ADEVARATE (dupa Iliescu si Gafar):

A Cantitati exagerate de strontiu maresc frecventa cariilor dentare
B Aportul marit de seleniu este carioprotector
C Cantitati exagerate de molibden si bor scad frecventa cariilor
D Borul si fluorul pot induce largirea santurilor ocluzale
E Molibdenul modifica morfologia coronara prin rotunjirea varfurilor cuspizilor

Zona periferica din granulomul simplu conjunctiv, din punct de vedere morfopatologic, se mai numeste (dupa Iliescu si Gafar):

A Zona de stimulare
B Zona de iritatie
C Zona de incapsulare
D Zona exudativa
E Zona de necroza

Simptomele initiale ale toxicitatii induse de anestezic asupra SNC sunt:

A Parestezii ale limbii
B Parestezii ale buzelor
C Hipotensiune arteriala
D Hipertensiune arteriala
E Ameteli

Spatiul canin este delimitat inferior de:

A Marginea infraorbitara
B Muschiul ridicator al buzei superioare
C Tegument
D Muschiul ridicator al aripii nasului
E Osul maxilar

In anodontia subtotala, semiologia include (dupa E. Ionescu):

A Arcada inferioara se limiteaza la o zona fibroasa ingusta
B Dintii existenti sunt de cele mai multe ori simetrici, redusi de volum si atipici ca forma
C Dintii existenti au o dispozitie asimetrica, haotica, cu macrodontie compensatorie
D Crestele alveolare sunt reduse vestibulo-oral
E Baza mandibulara este hiperdezvoltata, ca fenomen compensator adaptativ pentru lipsa procesului alveolar

Utilizarea adezivilor dentinari la obturatiile cu amalgam de argint, in locul lacului conventional de copal, prezinta urmatoarele AVANTAJE:

A Reduce microinfiltratia marginala
B Pret de cost mai scazut decat al lacului de copal
C Consolideaza rezistenta mecanica a peretilor
D Reduce transmiterea variatiilor termice spre pulpa
E Tehnica de lucru mai complicata in cazul aplicarii lacurilor

Radioterapia postoperatorie dupa tumorile maligne parotidiene este necesara in cazul:

A Tumorilor maligne de dimensiuni mari (T3,T4)
B Tumorilor maligne ale lobului superficial
C Tumorilor maligne ale lobului profund
D Recidivele dupa tumori maligne
E Tumorilor cu malignitate crescuta

Dupa Glicman (citat de Forna), conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca, in general, intermediarii unei punti sunt:

A Sa pastreze raporturi ocluzale favorabile cu antagonistii
B Sa aiba un raport cat mai strans cu creasta edentata fara sa permita existenta unei pelicule de saliva
C Sa permita un acces maxim pentru asigurarea unei igiene corespunzatoare
D In zona laterala mandibulara sa fie intotdeauna raport semisa
E Sa respecte aliniamentul coletelor sirului dentar

In dezvoltarea ocluziei dentare (dupa Stanciu, Dorobat), eruptia molarului I permanent aduce schimbari dento-alveolare si dento-dentare importante:

A Prin puseul mezializant se reduce spatiul primatelor
B Are loc trecerea de la forma de semicerc a arcadei, la cea tranzitorie de U, pana la eruptia molarului II permanent
C Se produce a III-a inaltare de ocluzie
D Eruptia prematura a molarului I pe maxilarul superior (fata de mandibula) conduce evolutia catre o relatie dentara de clasa a III-a
E Are loc trecerea de la forma de semicerc a arcadei la cea parabolica

Leucemiile acute contraindica total extractia dentara deoarece:

A Plaga sangereaza
B Pot aparea mai frecvent accidente de supradozare a anestezicului
C Poate aparea osteomielita
D Medicatia interactioneaza cu anestezicele
E Poate aparea o gingivostomatita ulceronecrotica

Factorii locali care ar putea contribui la aparitia unor stomatopatii protetice includ:

A Igiena necorespunzatoare a piesei protetice
B Imperfectiunile de executie a piesei protetice
C Alimentatia predominant bazica
D Inaintarea in varsta
E Cauze ocluzale

Papilomul bucal:

A Apare mai ales la femei
B Apare mai ales la barbati
C Nu are prevalenta in functie de sex
D Apare mai frecvent la perioada 30-50 de ani
E Apare mai frecvent la copii

La controlul stabilitatii protezei totale maxilare, cauzele bascularii transversale pot fi:

A Folierea insuficienta a torusului maxilar
B Rezilienta scazuta a mucoasei fixe de pe creste
C Montarea dintilor laterali in afara crestei
D Erori de amprentare
E Rezilienta crescuta a mucoasei fixe de pe creste

Dintre tulburarile dentare care apar pe fondul distrofic individual al pacientului cu ocluzie deschisa, fac parte (dupa Stanciu, Dorobat):

A Dintii Turner
B Dintii Hutchinson
C Molarii Moser
D Dimensiunea redusa a radacinilor dentare
E Concrescenta

Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta purulenta totala se pune pe urmatoarele aspecte:

A Caracterul pulsatil al durerii
B Cedarea durerii la calmante locale sau analgetice
C Calmarea temporara a durerii la lichide reci
D Sensibilitate la percutia in ax
E Teste de vitalitate reduse

Scurtarea timpului de clearance al glucidelor este favorizate de (dupa Iliescu si Gafar):

A Utilizarea unor alimente detergente
B Ritmul scazut al secretiei salivare
D Folosirea gumei de mestecat dupa consumul de dulciuri
C Periajul imediat dupa mese
E Factori retentivi bucali

Dupa Stanciu, Dorobat, dintre caracteristicile faciesului adenoidian fac parte:

A Euriprosopia
B Buza superioara subtire, palida, tractionata la comisuri
C Pometi accentuati prin mentinerea in tensiune a buccinatorului
D Profil convex, retrognatic
E Buza inferioara groasa, fisurata, rasfranta

Dupa Dumitriu, tratamentul afectarii de gradul al II-lea a bifurcatiilor si trifurcatiilor dintilor laterali cuprinde urmatoarele proceduri terapeutice:

A Premolarizare
B Amputatie radiculara
C Operatie cu lambou si terapie de aditie
D Combinarea tehnicilor de regenerare tisulara ghidata cu tehnicile de aditie
E Chiuretaj subgingival

Zonele de despovarare, unde baza protezei totale nu trebuie sa fie in contact intim cu mucoasa, de regula sunt:

A Torusul mandibular
B Exostozele
C Zona de inchidere palatinala posterioara
D Creasta zigomatico-alveolara
E Gaura mentoniera

Dupa Dumitriu, lipsa contactului ocluzal se poate manifesta la nivelul parodontiului marginal prin:

A Condensarea structurii osului trabecular
B Ingrosarea ligamentului periodontal
C Reducerea spatiului dento-alveolar
D Reducerea grosimii ligamentului periodontal
E Radiotransparenta crescuta a osului alveolar

Sindromul toxicoseptic din flegmon se instaleaza cand la infectie se asociaza:

A Hipoglicemie
B Temperatura peste 38 de grade C
C Hipertensiune arteriala
D Temperatura sub 36 de grade C
E Tahipnee

Lacurile dentare prezinta urmatoarele DEZAVANTAJE (dupa Iliescu si Gafar):

A Incetinesc patrunderea in canaliculele dentinare a produsilor de coroziune
B Rezistenta scazuta in mediu salivar, solubile in apa
C Rezistenta mecanica slaba la solicitari masticatorii
D Izolare termica necorespunzatoare
E Indepartare rapida prin uzura masticatorie

Punctul de plecare pentru supuratiile spatiului bucal este reprezentat de dintii:

A Incisivii maxilari
B Premolari mandibulari
C Molari maxilari
D Molari mandibulari
E Canini mandibulari

Ganglionii cevicali situati de-a lungul venei jugulare interne fac parte din nivelurile:

A I
B II a
C II b
D III
E IV b

Ganglionii probabili “pozitivi” metastatici in cazul examenului CT sunt:

A Masa prost definita care contine ganglioni limfatici
B Masa discreta, precis delimitata, cu diametrul sub 1,5 cm
C Masa cu margini neregulate
D Planuri fasciale integre in jurul tecii carotidei
E Grupuri de minim 3 ganglioni cu diametrul intre 0,6-1,5 cm, cu margini slab definite sau suprapuse

Dupa E. Ionescu, anodontia totala si subtotala constituie un semn patognomonic in cadrul unor boli sistemice cu interesare organica complexa ecto-mezodermala, cum ar fi:

A Sindromul Miculiez
B Sindromul Patau
C Displazia dento-faciala
D Sindromul Down
E Sindromul oro-digito-facial

Dupa Bjork (citat de Stanciu, Dorobat), sunt semne teleradiografice de rotatie posterioara:

A Condil ingust si dirijat mult in spate
B ATM jos plasata
C Canal mandibular concav spre planul de ocluzie
D Unghi mandibular deschis
E Ram vertical lat

Care dintre urmatoarele forme de tumori au o invazie perinervoasa bine cunoscuta?

A Carcinomul adenoid chistic
B Carcinomul bazocelular
C Carcinomul spinocelular
D Sarcomul
E Tumora epidermoida

Gravarea modelului functional maxilar, pentru realizarea inchiderii palatinale posterioare, trebuie sa respecte urmatoarele reguli:

A Profunzimea gravarii variaza in functie de inclinarea valului
B Profunzimea gravarii trebuie sa fie egala cu depresibilitatea tesuturilor
C Gravarea va fi facuta de medic in prezenta pacientului
D Gravarea va fi facuta de catre tehnician
E Profunzimea gravarii trebuie sa fie egala cu 2/3 din depresibilitatea tesuturilor

Dupa Boboc, reeducarea deglutitiei prin exercitii:

A Se incepe dupa 12 ani, pentru ca dentitia permanenta sa stabilizeze functional rezultatele dinamice obtinute
B Are ca obiectiv gravarea in sistemul nervos a unor imagini reflexe noi, pentru o coordonare a miscarilor
C Nu necesita corectarea anomaliilor morfologice, acestea eliminandu-se treptat pe masura reeducarii functionale
D Se poate face cu ajutorul unui aparat simplu, compus dintr-un arc palatinal, care in regiunea retroincisiva are aplicata o bila mica, mobila
E Presupune asezarea unei bomboane lipicioase pe cerul gurii, pentru ca sugand-o, pacientul sa isi aplice limba pe bolta, in timpul deglutitiei

In contextul mecanismelor masticatiei, incizia alimentelor (dupa Boboc):

A Solicita incisivii la basculare in jurul punctului de rotatie (hypomochlion radicular)
B Are traiecte functionale care variaza dupa natura alimentelor
C Se refera la faramitarea si triturarea alimentelor
D Se asociaza cu o mica inocluzie molara, care ar avea rol si in protectia parodontala
E Se realizeaza in 4 etape distincte, in care prima este faza libera

Prin compararatie cu alaptarea la san, alimentarea artificiala prezinta unele inconveniente (dupa Boboc):

A Aerofagie
B Cresterea secretiei salivare
C Travaliul muscular suplimentar determina propulsia exagerata a mandibulei
D Copilul evita sa faca miscari de propulsie
E Se reduce secretia salivara

Care dintre urmatoarele afirmatii (dupa Dumitriu), referitoare la metoda FONES de periaj sunt ADEVARATE:

A Peria de consistenta moale spre tare se aplica sub un unghi de 45 de grade fata de axul longitudinal al dintelui, cu portiunea terminala spre ocluzal
B Peria executa miscari viguroase, ample, circulare
C Este indicata la copii, ca mijloc de insusire a tehnicii de periaj, care ulterior va fi corectata cu metoda consacrata
D Indeparteaza placa bacteriana din zonele unde concentrarea sa este maxima
E Este indicata pentru igienizarea zonelor gingivale in curs de vindecare, dupa gingivectomie

Simptomatologia contuziei ATM cuprinde:

A Trismus moderat
B Trismus marcat
C Devierea mentonului de partea sanatoasa
D Devierea mentonului de partea afectata
E Articulatie sensibila la palpare

Dupa Dumitriu, utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare ca:

A Reactii alergice
B Tulburari digestive prin ingestia voluntara sau accidentala
C Tumefactii parotidiene
D Tulburari renale
E Depunerea crescuta de tartru supragingival

In conceperea puntilor dentare, alegerea unui dinte stalp trebuie sa tina seama de morfologia lui dento-parodontala. Din acest punct de vedere, premolarii maxilari:

A Au implantare mai precara decat incisivii centrali
B Au radacini mono sau biradiculare
C Permit aplicarea coroanelor partiale
D Nu permit aplicarea coroanelor semifizionomice
E Au implantare mai buna decat incisivii centrali

Sunt considerate metode simple de determinare a relatiei centrice la edentatul total:

A Homotropismul lingo-mandibular
B Deglutita
C Stimularea reflexului de ocluzie molara
D Memoria ocluzala Lejoyeaux
E Autoocluzorul Lende

Captusirea protezelor partiale acrilice cu materiale rigide are urmatoarele contraindicatii:

A DVO supraevaluata
B Atrofia avansata a zonei de sprijin
C Proteze cu dinti degradati anatomic si cromatic
D DVO subevaluata
E Inflamatie parodontala avansata cu mobilitatea dintilor restanti

Seile protezelor partiale acrilice, dupa Forna, au urmatoarele caracteristici:

A Au rol de suport al dintilor artificiali
B Numarul lor nu depinde de numarul spatiilor protetice potentiale
C Versantul vestibular al seii poate lipsi in zona frontala daca creasta edentata este proeminenta
D Se opun fortelor de deplasare verticale si orizontale
E Versantul vestibular al seii se intinde in zona frontala obligatoriu pana in zona de reflectie a mucoasei mobile

Caracteristicile arcadei dento-alveolare in sindromul de compresiune maxilara cu protruzie si spatiere sunt (dupa Stanciu, Dorobat):

A Baza coronara a arcadei este mica
B Baza apicala si coronara ale arcadei sunt micsorate sincron
C Bolta palatina este adanca
D Forma de trapez a arcadei maxilare
E Baza apicala a arcadei este mica

Dupa Boboc, in compresiunea de maxilar cu prodentie si ocluzie distalizata (clasa II Angle subdiviziunea 1) deglutitia are urmatoarele particularitati:

A Varful limbii este plasat retroincisiv inferior
B Limba este latita si exercita presiuni pe fata orala a arcadelor
C Limba se proiecteaza mult peste incisivii inferiori
D Limba ocupa o pozitie posterioara in palat, contribuind la crearea unui palat adanc
E Deplasarea limbii inainte pare pasiva si este legata de gradul de separatie a buzelor in pozitia de repaus

Coroana fizionomica acrilica are urmatoarele dezavantaje:

A Rezistenta crescuta la abraziune
B Se modifica cromatic in timp
C Sunt placofobe
D Au un grad de porozitate
E Reflecta excesiv lumina

Referitor la etapele evolutive ale timpului bucal al delutitiei, urmatoarele afirmatii sunt ADEVARATE (dupa Boboc):

A Etapa tranzitionala apare dupa eruptia incisivilor temporari, limba ia o pozitie mai posterioara inapoia lor si portiunile ei periferice patrund in regiunile laterale edentate
B Deglutitia viscerala la nou nascut este insotita de departarea maxilarelor, limba asezata in partea anterioara, buzele asigura inchiderea etansa a cavitatii bucale
C In deglutitia infantila a nou nascutului, nu exista spatiu intre crestele alveolare maxilare
DDeglutitia somatica se realizeaza cu arcadele in contacte.
E Etapa tranzitionala este considerata normala pana la varsta de 4-5 ani, cand fenomenele de abraziune fiziologica la canini vor permite a 2-a mezializare a mandibulei

Tulburarile masticatorii ca factori predispozanti pentru producerea anomaliilor dento-maxilare, intervin prin mai multe cai (dupa Boboc):

A Secretia salivara reflexa mai crescuta, consecinta a leziunilor odontale in faza dureroasa
B Abraziunea precoce a caninilor temporari (4-5 ani) impiedica stabilizarea unui stereotip dinamic masticator
C Secretia salivara scazuta
D Datorita activitatii insuficiente, musculatura masticatorie si oasele maxilare sunt dezvoltate mai putin
E Migrari verticale si inclinari anormale ale unor dinti determina rezultante orizontale puternice, care sunt sursa unor malpozitii dentare la distanta

Referitor la muschii vocali, urmatoarele afirmatii sunt ADEVARATE (dupa Boboc):

A Muschii vocali prezinta o activitate tonica de baza peste care se suprapune o activitate electrica ritmica
B Muschiul arivocal, din punct de vedere embriologic, ar proveni din schita miocardului
C Muschii vocali prezinta o activitate electrica de baza peste care se suprapune o activitate tonica ritmica
D Muschiul tirovocal se formeaza cu mult inainte de muschiul arivocal
E Muschiul tirovocal este de origine scheletica

In disfunctia craniomandibulara dupa Murakami, citat de Forna, rezonanta magnetica nucleara ca examen complementar, este utilizata pentru:

A Diagnosticarea afectiunlor intracapsulare temporo-mandibulare
B Confirmarea localizarii dismorfiei meniscului articular
C Identificarea degenerescentei tesuturilor articulare
D Reevaluarea dimensiunii verticale
E Prefigurarea planului de ocluzie

Cementoblastomul:

A Prezinta o simptomatologie dureroasa difuza
B Apare mai frecvent la adolescenti si adulti sub 30 de ani
C Nu are nicio simptomatologie subiectiva
D Apare mai ales la dintii maxilari
E Se observa mai ales la nivelul premolarilor si molarilor

Dupa Dumitriu, gingivita hiperplazica din leucemii prezinta ca simptomatologie obiectiva urmatoarele:

A Leziuni hiperkeratozice de tip reticular sau dendritic
B Ulceratii
C Gingivoragii
D Atrofia epiteliului gingival
E Xerostomie

Urmatoarele afirmatii referitoare la rasinile de sigilare care elibereaza fluor sunt ADEVARATE:

A Sunt rasini schimbatoare de ioni
B Eliberarea ionilor de fluor se face direct, prin contactul materialului cu saliva
C Incorporarea fluorului in aceste materiale se poate face prin schimb anionic
D Fluorul se elibereaza in primele 24 de ore de la aplicare
E Incorporarea fluorului in aceste materiale se poate face prin aditie de sare fluorata la rasina nepolimerizata

Dupa Dumitriu, la nivelul zonelor ulcerate si necrozate din gingivostomatita ulcero-necrotica se descriu urmatoarele zone:

A Zona granulomatoasa
B Zona bacteriana
C Zona bogata in plasmocite
D Zona de necroza
E Zona de infiltratie spirochetala

La sfarsitul probei machetelor, pentru realizarea protezelor totale finite, pe fisa de laborator se transmit urmatoarele date:

A Forma inchiderii palatinale posterioare
B Materialul din care se va realiza baza protezei
C Detalii asupra grosimii zonelor de foliere
D Profunzimea gravarii in zona inchiderii palatinale posterioare
E Anumite modificari ale suprafetelor lustruite ale protezei

Diagnosticul diferential in pulpita cronica inchisa propriu-zisa, se face cu:

A Pulpita acuta seroasa totala
B Necroza pulpara
C Gangrena pulpara
D Pulpita acuta seroasa partiala
E Granulomul intern

Linerii din eugenolatul de zinc (EOZ) prezinta urmatoarele AVANTAJE:

A Adera de dentina
B Neiritant pulpar
C Efect sedativ pulpar
D pH in apropierea neutralitatii
E Stimuleaza polimerizarea rasinilor

Diagnosticul diferential al granulomului piogen gingival (epulis granulomatos) se face cu:

A Epulis fibros
B Papilomul mucoasei orale
C Fibromul mucoasei orale
D Epulis cu celule gigant
E Limfangiomul crestei alveolare

Dupa Forna, medicina dentara neuromusculara are ca mijloace specifice de evaluare a rapoartelor ocluzale:

A Utilizarea cerii de ocluzie
B TENS (stimulearea electric transcutanata)
C Analiza computerizata a ocluziei – dispozitivul T-SCAN III
D Evaluarea zgomotului ocluzie
E Posturometrie

Care dintre urmatoarele particularitati privind hibridizarea dentinei uscate sunt ADEVARATE (dupa Iliescu si Gafar):

A Prezinta riscul de supraumectare
B Necesita o uscare intensa
C Are o larga utilizare
D Nu permite verificarea eficientei clinice a gravarii acide
E Necesita o uscare moderata

Cimenturile autopolimerizabile pe baza de hidroxid de Calciu (Dycal) folosite in coafajul indirect au actiune certa bactericida asupra urmatoarelor microorganisme:

A Eikenella corrodens
B Streptococul mutans
C Micromonas micro
D Lactobacillus casei
E Pseudomonas

Biocalexul, in obturarea canalelor radiculare, prezinta urmatoarele indicatii:

A Parodontite apicale acute
B Gangrena pulpara simpla
C Persistenta pulpei vii in canal
D Parodontite apicale cronice
E Curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii, care nu permit instrumentarea portiunii respective a canalului

In cazul protezelor scheletate, elementele care se opun miscarii de infundare sunt:

A Pintenii ocluzali
B Portiunea subecuatoriala a bratelor crosetelor
C Pintenii supracingulari
D Gherutele incizale
E Portiunea supraecuatoriala a bratelor crosetelor

Care dintre urmatoarele semne radiologice se pot intalni in parodontita marginala cronica superficiala:

A Halistereza axiala
B Resorbtia varfului septului alveolar
C Halistereza marginala la nivelul varfului septului alveolar
D Demineralizare in aproape totalitatea septului alveolar si parcelar la nivelul corticalei interne
E Crater septal interproximal

In parodontita marginala cronica profunda lent progresiva, in epiteliu apar urmatoarele modificari histopatologice:

A Vasodilatatie cu caracter paralitic
B Leziuni proliferative care alterneaza cu zone de ulceratie
C Degenerescente celulare si alterarea legaturilor intercelulare
D Disjunctia epiteliului jonctional de dinte
E Vasoconstrictia intensa

Care dintre urmatoarele afirmatii privind lizozimul sunt ADEVARATE (dupa Iliescu si Gafar):

A Scindeaza peptidoglicanii din constitutia peretelui celular al microorganismelor
B Inhiba aderenta bacteriilor la hidroxilapatita
C Inhiba autolizinele bacteriene
D Concentratie constanta de-a lungul vietii, atat in saliva cat si in transudatul santului gingival
E Actioneaza in vitro asupra Streptococului mutans

Bara Dolder are urmatoarele caracteristici:

A Poate avea forma de para inversata
B Se aplica in efentatiile subtotale pe ultimii dinti restanti
C Este indicata atunci cand creasta edentata este curba
D Este o bara angulata
E Forma de sectiune a barei realizeaza zona retentiva

Dupa Luca, NU se sigileaza dintii:

A Recent erupti, cu santuri si fosete adanci, care nu au carii aproximale, la indivizi care prezinta multe leziuni ocluzale si putine aproximale
B Cu santuri si fosete adanci, cu proasta coalescenta
C Sanatosi, erupti in urma cu 4 ani, cu santuri si fosete largi, coalescente
D Cu suprafete aproximale cariate, la persoane cu multe leziuni aproximale
E Cu santuri si fosete aberante la pacienti handicapati, psihic sau fizic

Alegerea materialului de amprenta in protezarea fixa trebuie sa tina seama de urmatoarele criterii:

A Toleranta la umiditate
B Timpul de pastrare a amprentei pana la realizarea modelului
C Manipulare facila adaptata la cazul clinic
D Sa fie rigid
E Necesitatea realizarii succesive a mai multor modele exacte dupa aceeasi amprenta

In cadrul tratamentului medicamentos al nevralgiei de trigemen valproatul de sodiu are ca efecte adverse:

A Greata
B Hirsutism
C Alopecie
D Hipertrofie gingivala
E Crestere in greutate

In protezarea totala, la controlul amprentei preliminare mandibulare, se apreciaza daca au fost inregistrate:

A. Tuberculul piriform
B. Incizura linguala
C. Santurile pterigomaxilare
D. Foveele palatine
E. Zona retromilohioidiana

Osul alveolar sustinator prezinta urmatoarele componente (dupa Dumitriu):

A Osul alveolar propriu-zis
B Lamina dura
C Osul medular
D Corticala externa
E Lamina cribiforma

Care dintre urmatoarele parodontite marginale intra in clasificarea parodontitelor agresive:

A Parodontita marginala profunda ulcero-necrotica
B Parodontita prepubertala
C Parodontita juvenila
D Parodontita marginala agresiva, rapid progresiva
E Parodontia distrofica

Sinuzita maxilara de cauza dentara se poate complica cu abcesul:

A Laterofaringian
B Maseterin
C Orbitei
D Genian
E Gropii zigomatice

Dupa Forna, avantaje ale fatetarii dintilor sunt:

A Nu produc gingivite
B Nu modifica ghidajul anterior
C Preparare redusa a dintelui
D Pericol mai mic pentru pulpa
E Vizibilitatea jonctiunii dento-protetice

Parodontita apicala acuta seroasa (difuza), ca si complicatie a unei gangrene pulpare, pezinta urmatoarele semne, CU EXCEPTIA:

A Lipsa sangerarii in camera pulpara
B Prezenta unei secretii seroase pe canal
C Raspunsuri pozitive la testele de vitalitate
D Durere la percutia in ax
E Prezenta sangerarii pe canal

Frenu labial inferior anormal inserat poate fi responsabil de:

A Hiperplazia gingivomucoasa
B Trauma locala
C Diasteme
D Afectare parodontala
E Tulburari de fonatie

Dupa Luca, tehnica “eradicarii santurilor”:

A Este echivalenta cu odontomia profilactica
B Propune o derentetivizare a santurilor prin largirea si netezirea lor mecanica, fara sa fie urmata de obturatie
C Consta in prepararea mecanica a tuturor santurilor si fosetelor dintilor nou erupti prin pregatirea unor cavitati superficiale si obturarea lor cu amalgam de argint
D Este utila la copii cu policarii, cu igiena orala proasta
E Este o metoda de prevenire a cariei ocluzale

Dupa Boboc, referitor la actiunea muschilor asupra sistemului dentomaxilar prin intermediul insertiilor, urmatoarele afirmatii sunt ADEVARATE:

A Sub influenta dominanta a fasciculului posterior al temporalului se produce hipertrofia partii anterioare a ramurii ascendente
B Actiunea muschilor prin intermediul insertiilor este mult mai evidenta la maxilarul superior in zonele laterale
C Activitatea accentuata a muschiului pterigoidian intern determina dezvoltarea puternica a regiunii unghiului mandibular
D Fasciculele posterior si mediu ale muschilor temporali determina flectarea ramului mandibular vertical la nivel subcondilian
E Activitatea accentuata a muschiului maseter determina o dezvoltare puternica a regiunii unghiului mandibular

Sindromul Klippel-Feil se caracterizeaza prin:

A Malformatii cardiace
B Micrognatie
C Cheilopalatoschizis
D Glosoptoza
E Sudarea vertebrelor cervicale

Dupa Dimitriu, complexul rosu bacterian cu virulenta accentuata este format din:

A Veillonella parvula
B Tannerella forsithensia
C Treponema denticola
D Porphyromonas gingivalis
E Eubacterium nodatum

Dupa Peterson, sunt spatii fasciale primare:

A Bucal
B Maseterin
C Infratemporal
D Pterigomandibular
E Canin

La prepararea unui incisiv central maxilar pentru o coroana ceramica, obiectivul final consta in obtinerea unui bont care:

A Are ¾ din lungimea coroanei dentare naturale
B Are 2/3 din lungimea coroanei dentare naturale
C Are muchii rotunjite
D Are muchiile desfiintate
E Nu are prag

In timpul II, faringian, al deglutitiei, patrunderea alimentelor in laringe este impiedicata prin:

A Contractia muschiului palatofaringian
B Inspiratia deglutitiei
C Reflex de tuse
D Alaturarea corzilor vocale
E Contractia muschiului tirohiroid

Sunt dezavantaje ale coroanelor metalo-acrilice:

A Fateta se desprinde de pe metal cand retentiile sunt ineficiente
B Supraconturare cand nu s-a preparat suficient
C Cer preparari mai ample fata de cele metalo-ceramice
D Sunt greu de realizat tehnic
E Modificarea culorii

Dupa Luca, sunt DEZAVANTAJE ale cimenturilor glassionomeri conventionale, cu reactie de priza chimica autopolimerizabila, urmatoarele:

A Au timp de priza lung
B Se comporta ca materiale inerte
C Au adeziune chimica la structurile dure dentare
D Prezinta sensibilitate in mediul umed
E Au timp de priza redus

Dupa Forna, radiografia digitala are urmatoarele avantaje:

A Permite o mai buna vizualizare a zonelor cu densitati mici ale osului
B Rezolutia geometrica este mai mare fata de radiografia clasica
C Ofera posibilitatea unei prelucrari ulterioare a imaginii
D Expunerea la radiatii este redusa pana la mai putin de 50% comparativ cu tehnicile conventionale
E Medicul poate beneficia de datele radiologice aproape imediat

Sunt caracteristici ale scheletului metalic al coroanelor metalo-ceramice:

A Trecerea de la metal la materialul ceramic sa se faca prin unghiuri ferme
B Capa metalica sa fie rigida
C Nu sunt necesare macroretentii
D Sunt necesare macroretentii
E Capa metalica sa aiba o grosime de maximum 0.30 mm

Vindecarea secundara a unei fracturi de mandibula apare in cazul:

A Vindecarii spontane fara tratament
B Imobilizarii cu tratament ortopedic – atele
C Imobilizarii cu osteosinteza cu sarma
D Imobilizarii cu osteosinteza cu placuta
E Aparitia unei supuratii in focarul de fractura

Diagnosticul diferential al chistului de eruptie se face cu:

A Keratochistul
B Hematom posttraumatic pe creasta alveolara
C Hemangiom
D Fibrom osifiant
E Malformatii vasculare de mici dimensiuni

Folosirea contractiei musculare ca sursa de energie pentru aparatele ortodontice de tip functional (dupa Boboc) se bazeaza pe urmatoarele principii:

A Fortele declansate de muschii ridicatori sunt transmise doar indirect oaselor maxilare, prin intermediul dintilor, asigurand protectia suportului osos
B Aparatul descompune fortele verticale (generate de contractia musculara), cu aparitia unor forte orizontale ce actioneaza in sensul corectarii anomaliei dento-maxilare
C Prezenta aparatelor functionale in cavitatea bucala declanseaza in mod reflex contractii musculare
D Rezultatele obtinute cu aparate functionale sunt mai stabile, mai putin expuse la recidive
E Prin volumul, conformatia si pozitia lor, aparatele functionale creeaza obstacole in normalizarea functiilor perturbate ale aparatului dento-maxilar

Dupa Gafar, Iliescu, urmatoarele afirmatii privind granulomul chistic sunt ADEVARATE:

A Reprezinta stadiul final al granulomului epitelial netratat
B Cavitatea chistica este plina cu lichid clar
C Prezenta sensibilitatii si a sangerarii pe canal
D Prezinta un perete conjunctivo-epitelial foarte bine constituit
E Epiteliul care acopera peretele chistului (spre interior) este pluristratificat

Dupa E. Ionescu, incluzia de canin:

A Predomina la maxilar
B Predomina la sexul masculin
C Predomina in pozitie orala
D Este incadrata in clasificarea clinico-antropologica in grupa anomaliilor dentare izolate
E Este incadrata in clasificarea germana in grupa anomaliilor dento-alveolare

Sunt indicatii ale inlay-urilor (dupa Forna):

A Reconstituire morfo-functionala a dintilor cu procese carioase prea extinse sau profunde
B Retentori pentru punti de intindere mare
C Prevenirea disfunctiilor ocluzale prin oprirea abraziei
D Retentori pentru punti de intindere mica
E Refacerea ocluziei functionale

Aparatul – sina de imobilizare MAMLOCK prezinta (dupa Dumitriu):

A Rezistenta
B Durabilitate scazuta
C Risc crescut de decimentare
D Aspect fizionomic
E Integrare biologica rapida

Chiuretele Gracey “mini cinci” au urmatoarele caracteristici, care le diferentiaza de chiuretele Gracey standard:

A Partea pasiva mai lunga cu 5 mm
B Partea activa mai scurta, cu o lungime cat ½ din partea activa a chiuretelor standard
C Suprafata faciala se situeaza la un unghi de 70 de grade fata de axul longitudinal al primei parti pasive
D Prima portiune pasiva mai lunga cu 3 mm decat chiuretele standard
E Partea activa mai ingusta cu 3 mm

Cand deficitul de spatiu este mare in tratamentul ectopiei dentare, se poate recurge la extractia unui dinte permanent, pentru care se tine seama de urmatoarele reguli (dupa E Ionescu):

A Asigurarea unor rapoarte ocluzo-articulare cat mai favorabile pentru dintii restanti
B Extractiile trebuie sa fie bimaxilare si simetrice
C Timpul necesar alinierii si completarii arcadei dentare sa nu depaseasca 6 luni
D Dintele ales pentru extractie sa fie cat mai aproape de focarul de incongruenta
E Alinierea dintilor restanti sa permita o deplasare cat mai mica a apexurilor, intr-un ax cat mai favorabil

Dupa Boboc, eficienta masticatorie:

A Este crescuta compensator in ocluzia deschisa
B Este scazuta in progenie
C Se refera la capacitatea de triturare a aparatului dento-maxilar
D Este crescuta in ocluzia adanca
E Este crescuta compensator in retrognatismul mandibular

Care dintre urmatoarele parodontite cronice NU intra in categoria leziunilor osteitice periapicale cu imagine radiologica circumscrisa:

A Parodontita apicala cronica cu hipercementoza
B Parodontita apicala cronica specifica
C Parodontita apicala cronica difuza progresiva PARTSCH
D Parodontita apicala cronica condensanta
E Osteita paradentara (merkior)

Dupa Luca, o sigilare efectuata corect cu rasini compozite dureaza cativa ani si necesita controale periodice, cand, prin inspectie si palpare cu sonda, sunt posibile mai multe situatii care solicita o atitudine in consecinta:

A Sigilarea are microneadaptari – se largesc si se resigileaza suprafetele noi obtinute
B Sigiliarea are microneadaptari – se repeta sigilarea
C Sigilarea are microneadaptari – se controleaza cu radiografie bite-wing pentru a depista eventualele carii sub sigilant
D Sigilarea este pierduta partial – se verifica adaptarea sigilantului restant si daca este buna, se aspreste suprafata cu o piatra fina, zona cu sigilantul pierdut se graveaza si se completeaza cu un nou sigilant
E Sigilarea este pierduta partial – se repeta sigilarea

Dintre obiceiurile vicioase care declanseaza forte potential nocive in timpul desfasurarii paranormale a unor functii fac parte (dupa Boboc):

A Sugerea degetului
B Masticatia unilaterala
C Dormitul cu capul in hiperextensie
D Fonatia cu interpozitii
E Sprijinitul diurn al mentonului pe pumn

Tratamentul chirurgical in luxatia ATM anterioara recidivanta cronica, dureroasa si frecventa consta in:

A Capsulorafie
B Capsuloplastie
C Meniscopexie
D Rezectie modelanta a tuberculului articular
E Rezectie modelanta a condilului articular

Urmatoarele afirmatii referitoare la reincluzia dentara sunt ADEVARATE (dupa E. Ionescu):

A Reincluzia dentara precoce are o evolutie lenta, ritmica
B Este o anomalie dentara progresiva
C Reincluzia dentara tardiva nu prezinta fenomene de anchiloza dento-alveolara
D Evolutia sa depinde de potentialul de crestere individual
E Evolutia sa depinde de momentul instalarii

Diagnosticul diferential al sindromului de compresiune maxilara cu protruzie si spatiere (dupa Stanciu, Dorobat) se realizeaza cu:

A Meziopozitia
B Diastema vera
C Sindromul de endalveolie cu ighesuire
D Macrodontia
E Spatieri consecutive migrarilor postextractionale

La determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total bimaxilar, orientarea planului de ocluzie in zona laterala se va face:

A Divergent cu planul Camper la pacientii care au avut ocluzie de clasa a II-a Angle
B Divergent cu planul Camper la pacientii care au avut ocluzie de clasa a III-a Angle
C Paralel cu planul Camper la pacientii cu profil drept
D Convergent cu planul Camper la pacientii cu profil convex
E Convergen cu planul Camper la pacientii cu profil concav

Tulburarile de ritm ale functiei fonatorii includ (dupa Boboc):

A Lambdacismul
B Sigmatismul
C Tumultus sermonis
D Bradilalia
E Balbaiala

In contextul dezvoltarii ocluziei in perioada dentitiei mixte (dupa Stanciu, Dorobat) se recunosc ca semne de incongruenta dento-alveolara:

A Prezenta spatiului primatelor la maxilarul superior
B Eruptia incisivului lateral superior inaintea celui inferior
C Malpozitia incisivilor laterali catre disto-pozitie cu convergenta radiculara
D Resorbtii radiculare ale incisivilor laterali sau canini temporari, remarcate radiologic
E Eruptia incisivului lateral inferior inaintea celui superior

Care dintre urmatoarele efecte ale androgenilor asupra tesuturilor parodontale sunt ADEVARATE (dupa Dumitriu):

A Stimuleaza metabolismul osos
B Mentin integritatea masei osoase
C Inhiba osteoprotegerina
D Reduc activitatea osteoclazica a unor citokine
E Stimuleaza sinteza prostaglandinei

Clasificarea lui Winter a incluziei molarilor de minte inferiori:

A Implica relatia molarului de minte cu ramul ascendent mandibular
B Implica relatia intre axul molarului 3 si cel al molarului de 12 ani in sens sagital
C Implica relatia intre axul molarului 3 si cel al molarului de 12 ani in sens transversal
D Implica unghiul format intre orizontala care trece prin planul ocluzal al celorlalti dinti si axul lung al molarului 3
E Un unghi intre 31 si 60 de grade intre repere implica o incluzie mezioangulara

Care dintre urmatoarele afirmatii, ca principiu de imobilizare a dintilor parodontotici, NU se refera la principiul extinderii maxime (dupa Dumitriu):

A Angrenarea dintilor se realizeaza cat mai departe de axul de rotatie al dintilor
B Imobilizarea se realizeaza cat mai aproape de marginea incizala a dintilor
C Angrenarea in sistemul de imobilizare sa cuprinda un numar cat mai mare de dinti, incluzand si dinti cu mobilitate normala
D Imobilizarea sa cuprinda cel putin trei grupe (directii) de dinti
E Imobilizarea sa respecte ambrazura gingivala

Care dintre urmatorii constituienti reprezinta glicoproteine din corionul gingival (dupa Dumitriu):

A Fibronectina
B Acidul hialuronic
C Vitronectina
D Tenascina
E Trombina

La citirea reperelor pe amprenta finala la maxilar:

A Papila incisiva apare ca o depresiune mica si rotunda
B Foveele palatine formeaza doua depresiuni punctiforme
C Frenurile apar ca niste depresiuni
D Foveele palatine formeaza doua reliefuri punctiforme
E Sutura mediana formeaza un relief antero-posterior

In protezarea cu proteza partiala acrilica, conectorul principal acrilic palatinal, dupa Forna, are urmatoarele caracteristici:

A Fata externa este lustruita
B Fata mucozala este lustruita
C Fata mucozala este nelustruita si situata la distanta de zonele care nu suporta presiuni
D In zona dintilor restanti are rol de contracroset
E Poate fi ameliorat prin rascroire distala

Litrotitia extracorporala in tratamentul litiazei glandelor salivare mari este contraindicata in:

A Tulburari de auz ale pacientului
B Inflamatie cronica a glandei
C Inflamatie acuta a glandei
D Tulburari de hemostaza
E Stare generala alterata

Conceptia ocluzala “freedom in centric” presupune:

A Deglutitie efectuata in IM
B Necesita o cotactare interarcadica prin tripodarea contactelor ocluzale
C Permite o mai buna adaptare a musculaturii masticatorii la iregularitatile ocluzale
D Lipsa contactelor pe partea de balans in lateralitate
E Necesita contacte de tip cuspid-suprafata

In profilaxia sindromului de resorbtie si atrofie alveolara, Forna sugereaza numeroase solutii, si anume:

A Aplicarea de sei si conectori mucozali cu o suprafata cat mai redusa
B Reducerea traumei ocluzale
C Extractii alveoloplastice cu modelare osoasa economicoasa
D Aplicarea de sei si conectori mucozali cu o suprafata cat mai intinsa
E Practicarea sprijinului mixt

Corpurile de punte cu tangenta lineara la mandibula au urmatoarele caracteristici:

A Suprafata linguala in sens C-O se modeleaza usor convex
B Ingustarea lor V-O se face doar cand spatiul protetic este mic
C Totdeauna se ingusteaza in sens V-O
D Nu se deosebesc de cele de la maxilar
E Reducerea suprafetelor ocluzale se face in detrimentul cuspizilor linguali de ghidaj

In etiopatogenia transpozitiei dentare sunt incriminati urmatorii factori (dupa E Ionescu):

A Inversarea locului de formare a mugurilor dentari intraosos
B Pierderea precoce a caninului temporar cu eruptia incisivului lateral in locul lui
C Pierderea caninului temporar inaintea eruptiei premolarului I, care erupe in locul sau. Ulterior, caninul va erupe pe locul lasat liber de pierderea molarului I temporar
D Actiunea iatrogena
E Ereditatea

Intre tulburarile tridimensionale in arcada dentara si ocluzie, determinate de pierderea prematura a dintilor temporari (dupa Zarnea, citat de Stanciu, Dorobat) sunt:

A Supraeruptii ale dintilor antagonisti
B Eruptii ale molarilor II permanenti in distopozitie
C Incluzia molarului III
D Angrenaje inverse
E Ingustari de arcada

In determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total bimaxilar, pot fi folosite urmatoarele metode antropometrice fara repere preextractionale:

A Profilometrul Sears
B Masca faciala Swenson
C Matoda Boianov
D Metoda Willis
E Metoda compasului de aur Appenrodt

Respiratia orala intervine asupra dezvoltarii aparatului dento-maxilar si fetei in general prin urmatoarele cauze aerodinamice fizice, mecanice (dupa Boboc):

A Presiunea din sinus creste si nu mai este contrabalansata presiunea atmosferica
B Presiunea din sinus se reduce si nu mai este contrabalansata presiunea atmosferica
C Gura este deschisa, apare o intindere si aplicarea musculaturii obrazului pe peretii laterali ai maxilarului superior, are un rol de compresiune
D Gura este deschisa si limba contrabalanseaza hipertonia musculaturii obrazului
E Modificari in comportamentul complexului hioidian, ce favorizeaza o retropozitie a mandibulei si limbii, cu tulburari in dezvoltarea sagitala

Avantajele extractiei alveoloplastice sunt:

A Grosime mica a crestei alveolare restante
B Reduce atrofia postextractionala
C Permite deretentivizarea corticalei orale
D Se conserva periostul local
E Inaltimea crestei alveolare scade

Avantajele amprentarii cu alginat, dupa Forna, sunt:

A Simplitatea echipamentului necesar
B Detaliile sunt fidel inregistrate
C Usurinta de manipulare
D Afecteaza duritatea de suprafata a ghipsului
E Timpul de priza este scurt

In terapia edentatiei totale, ammprentele functionale mucodinamice au fost descrise de:

A Schreinemakers
B Herbst
C Granger
D Page
E Slack

Deglutita cu impingerea limbii – arcadele in contact cel putin in regiunile posterioare (dupa Boboc):

A Cand tonusul labial este puternic, produce ocluzie deschisa
B Determina retrodentie inferioara
C Cand tonusul labial este scazut, produce vestibularizare incisiva, cu inocluzie sagitala (unele anomalii clasa II subdiviziunea 1 Angle)
D Limba preseaza in regiunile laterale, fiind vizibile impresiunile dentare
E Cand tonusul labial este scazut, produce vestibularizare fronata bimaxilara, spatieri frontale cu raporturi de ocluzie normale

Care dintre urmatoarele afirmatii, privind implicatille clinice si practice asupra mucoasei de captusire a cavitatii bucale, sunt ADEVARATE (dupa Dumitriu):

A Reprezinta locul de electie al injectiilor submucozale
B Inciziile chirurgicale si suturile se fac cu usurinta
C Procesele inflamatorii evolueaza cu dureri mai accentuate decat in zonele cu mucoasa masticatorie
D Injectarea anestezicelor este dificila
E Procesele inflamatorii se raspandesc cu usurinta

Privitor la lamboul intrasulcular trapezoidal sunt ADEVARATE afirmatiile:

A Vascularizatia lamboului este deficitara
B Igiena orala ese mai dificit de mentinut
C Tensiunea in lambou este minima
D Este indicat pentru abordul a unul, maxim 2 dinti
E Tensiune mare in lambou dupa sutura

In sindromul de compresiune maxilara cu inghesuire dentara, dezvoltarea bazelor scheletate poate avea urmatoarele caracteristici (dupa Stanciu, Dorobat):

A Baza maxilarului este mare
B Unghiul condiloan este marit
C Baza maxilarului este redusa
D Inaltimea antero-inferioara a fetei este mai mica
E Unghiul planurilor maxilare este mai redus decat normal

Referitor la forma bazei mandibulei, Bjork (citat de Stanciu, Dorobat) observa urmatoarele caracteristici structurale pentru rotatia anterioara:

A In zona antero-inferioara a mandibulei, sub simfiza, apare o corticala groasa
B In zona gonionului apare resorbtie osoasa
C In zona antero-inferioara a mandibulei, sub simfiza, apare o corticala subtire
D Ancosa preangulara
E Unghi mandibular marit

In pericoronarita molarului III ainferior, ganglionii implicati sunt:

A Submentonieri
B Submandibulari
C Genieni
D Parotidieni
E Pretragieni

Principalele inconveniente ale determinarii relatiei centrice la edentatul total, dupa Forna, deriva din:

A Mobilitatea mandibulei in toate directiile spatiului
B Schimbarea continua a starii de tonicitate a muschilor mobilizatori ai mandibulei
C Relaxarea musculara si indepartarea durerii
D Imbibitia tisulara postedentatie
E Stergerea reflexelor

Dupa Dumitriu, plexul fibrelor indiferente:

A Se intinde de la marginea osului alveolar spre cementul radicular
B Este mai evident in jumatatea coronara a radacinii
C Fibrele plexului pot fi inglobate partial in cement
D Este mai evident in jumatatea apicala a radacinii
E Fibrele au directie paralela cu suprafata radacinii

Factorii de prognostic rezervat, legati de o adenopatie cervicala metastatica, sunt:

A Implicarea ganglionilor contralaterali
B Ganglioni de dimensiuni mari
C Ganglioni prezenti la nivele inferioare
D Ganglioni durerosi
E Un numar crescut de ganglioni cervicali clinic pozitivi

Diagnosticul diferential al abcesului de spatiu laterofaringian se face cu:

A Abces de spatiu submandibular
B Parotidite acute
C Flegmon amigdalian
D Abces de spatiu submandibular cu evolutie in recesus
E Abces de spatiu maseterin

Carcinomul mucoepidermoid al glandelor salivare:

A Apare mai frecvent la parotida
B Apare mai frecvent la glandele salivare mici
C Este cea mai frecventa tumora maligna a glandelor salivare
D Poate aparea la orice varsta
E Apare mai putin frecvent la copii

Care dintre urmatoarele antiseptice denatureaza proteinele microbiene (dupa Dumitriu):

A Permanganatul de potasiu
B Acidul citric
C Acidul salicilic
D Aminoalcoolii
E Bicarbonatul de sodiu

Tumora odontogena scuamoasa se prezinta radiologic ca o radiotransparenta:

A De dimensiuni mici
B De dimensiuni mari
C Triunghiulara intre fetele proximale ale radacinilor unor dinti
D De tip “fagure de miere”
E De tip “baloane de sapun”

La nivelul buzei, debutul cancerului poate fi:

A Ulceratie
B Nodul
C Forma terebranta
D Forma schiroasa
E Forma vegetanta

Starea de echilibru a ocluziei dentare in evolutie in dentitiile mixta si permanenta, este dependenta de (dupa Stanciu, Dorobat):

A Formarea si eruptia premolarilor superiori oral fata de molarii temporari
B Secventa si componenta meziala de eruptie a fiecarui grup dentar
C Formarea si eruptia caninilor inferiori vestibular fata de omologii temporari
D Tiparul de crestere faciala
E Activitatea echilibrata a matricilor functionale

Tratamentul diastemei vera (dupa E Ionescu) are urmatoarele particularitati:

A Pozitia finala a dintilor este disto-inclinata pentru asigurarea hipercorectiei si a unei contentii naturale
B La adult este suficient un interval de 6-8 saptamani de stabilizare
C Necesita deplasarea coroporala a dintilor
D Deplasarea se realizeaza in doi timpi (in primul timp se realizeaza deplasarea meziala a coroanei si in al 2-lea timp deplasarea meziala a radacinii)
E La copii se aplica o contentie artificiala permanenta pana la incheierea fenomenelor de crestere, pentru a evita recidiva

Stabilitatea protezei totale are urmatoarele caracteristici:

A Nu depinde de gradul de mobilitate a mucoasei
B Scade odata cu pierderea inaltimii crestei reziduale
C Presupune utilizarea la maxim a tuturor retentivitatilor anatomice
D Este obtinuta in totalitate in faza de amprentare
E Este obtinuta partial in faza de amprentare

Dupa Bucur, tratamentul hipertrofiei maseterine benigne presupune:

A Radioterapie
B Deconditionarea obiceiului vicios prin echilibrare ocluzala
C Deconditionarea obiceiului vicios prin gutiere ocluzale
D Punerea musculaturii in repaus prin blocaj intermaxilar
E Tratament chirurgical de rezectie modelanta a muschiului maseter

Fixarea marginilor unei plagi taiate cu clipsuri sau capse se prefera a fi facuta la nivelul:

A Scalpului
B Buzelor
C Plagilor copiilor
D Etajului mijlociu al fetei
E Regiunii cervicale

Dupa Dumitriu, diagnosticul diferential in gingivostomatita micotica se face cu:

A Gingivita din sclerodermie
B Leziuni ulcerative ale mucoasei produse prin iritatie mecanica data de proteze
C Leucoplazia
D Lichenul plan
E Leucemia cronica

Prezenta spatiului de deriva Nance (dupa Stanciu, Dorobat):

A Este utilizata pentru reglarea relatiilor molare
B Este un semn precoce care anunta instalarea unei laterognatii mandibulare
C Anunta instalarea unei incronguente dento-alveolare cu inghesuire
D Anunta instalarea unei ocluzii adanci acoperite
E Este utilizata pentru reglarea relatiilor canine

In etiologia ocluziei deschise, se recunoaste influenta urmatorilor factori (dupa Stanciu, Dorobat):

A Rahitism hipofosfatazic
B Rahitism vitamino-rezistent
C Deglutitia infantila de tip anterior
D Deglutitia palatala
E Exfolierea tardiva a dintilor din zona de sprijin temporara

Injectarea intralezionala de triamcinolon sau betametazona in tratamentul hemangioamelor are ca efecte adverse:

A Hemoragii
B Hematoame
C Necroza
D Atrofia cutanata
E Marirea de volum a leziunii

Dupa Forna, inlay-urile din aliaje metalice au urmatoarele avantaje:

A Refac corect punctul de contact
B Au un anumit grad de pericliitare a dintelui mai ales la premolarii cu pereti restanti subtiri
C Sunt exigente privind executia clinica si tehnica
D Refac corect morfologia ocluzala
E Sunt neutre chimic si biologic

Purificarea aerului la nivelul pasajului aerian nazofaringian se realizeaza prin (dupa Boboc):

A Trecerea curentului de aer prin fosele nazale care antreneaza si aerul din sinusurile maxilare
B Glandele calciforme care secreta mucus
C Secretia glandelor din mucoasa nazala, foarte bogata in lizozim
D Reflexul nazal de stranut
E Tesutul venos erectil

Sistemul de crosete Roach, dupa Forna, are urmatoarele caracteristici:

A Se mai numesc si crosete divizate
B Au elasticitate mai mare datorita bratelor divizate
C Sunt mai estetice fata de sistemul Ney
D Sunt mai usor de proiectat
E Bratele crosetului pornesc separat din conectorul principal sau seaua protetica

Sigilantii care folosesc pentru activare raze ultraviolete, au urmatoarele inconveniente (dupa Luca):

A Performante clinice mai slabe in privinta retentiei materialului, comparativ cu sigilantii autopolimerizabili
B Potentialul de a produce deteriorari ale retinei
C Materialul se intareste in 10-20 sec
D Initiatorul si acceleratorul trebuie pastrati separat
E Priza materialului se realizeaza in 1-2 min printr-o reactie exotermica

Care dintre urmatoarele bacterii sunt considerate patogene in producerea parodontitei juvenile:

A Aggregatibacter actinomycetemcomitans
B Capnocytophaga sputigena
C Treponema pallidum
D Tannerella forsithensia
E Fusobacterium nucleatum

Necroza de coagulare apare dupa utilizare unor substante ca:

A Arsenicul
B Fenolul
C Antiformina
D Papaina
E Tricrezolformalina

Dezavantajele noradrenalinei fata de adrenalina sunt:

A Hipotensiune arteriala marcata
B Hipertensiune arteriala marcata
C Vasoconstrictie locala marcata
D Vasoconstrictie locala mult redusa
E Tensiunea arteriala ramane nemodificata