Grile rezidentiat medicina dentara 2023

Testul prezetat în continuare conţine întrebări ordonate conform caietului tip C.

Pentru a verifica un răspuns mergi cu cursorul mouse-ului (sau tap pe mobil) pe textul “Vezi răspunsul corect".

Grile Rezidentiat Medicina Dentara 2023 complement simplu:

Diagnosticul diferențial al keratochistului odontogen primordial multilocular se face cu:

A Cavitatea osoasă idiopatică
B Fibromul ameloblastic
C Tumora odontogenă adenomatoidă
D Malformațiile arterio-venoase osoase centrale
E Chistul odontogen adenomatoid

Chiuretele Langer şi Mini-Langer:

A Sunt un set de patru chiurete
B Combină designul chiuretelor Gracey standard 1-2, 7-8 şi 15-16
C Combină designul chiuretelor Gracey Mini Five cu cel al Gracey "curvettes"
D Pot fi adaptate atât pe suprafețele meziale cât şi pe cele distale, fără a schimba instrumentul
E Au gâtul mai rigid decât al chiuretelor rigide Gracey

Proteze fixe unidentare nerecomandate ca elemente de agregare ale puntilor dentare sunt:

A Coroanele total metalice
B Coroanele metalo-ceramice
C Coroanele parţiale
D Inlay-urile ocluzale
E Coroanele metalo-polimerice

Mantaua dentinară sau dentina periferică:

A Este un strat hipermineralizat;
B Are un aspect festonat, cu concavități orientate spre camera pulpară
C Nu prezintă canalicule dentinare şi prelungiri Tomes
D Traiectul canaliculelor dentinare nu este rectiliniu ci curb
E Se prezintă ca o bandă îngustă eozinofilă

După Slavicek, muşchii sistemului cranio-mandibular în relație directă cu funcţia articulației temporo- mandibulare sunt:

A Porțiunea profundă a maseterului
B Porțiunea superficială a maseterului
C Fasciculul inferior al muşchiului pterigoidian lateral
D Fasciculul mijlociu al muşchiului temporal
E Fasciculul posterior al muşchiului temporal

Rolul morfogenetic al musculaturii oro-faciale a fost confirmat prin înregistrări electromiografice cu electrozi implantati:

A Unilateral în muşchii temporali
B Bilateral în muşchii maseteri
C Unilateral în muşchii milohioidieni
D Bilateral în muşchii buccinatori
E Bilateral în muşchii pterigoidieni laterali

Conceptul de "long centric" se caracterizeaza prin:

A Alunecare transversală a mandibulei din poziția de relație centrică în cea de intercuspidare maximă
B Alunecarea mandibulei din poziția de relaţie centrică în cea de intercuspidare maximă pe o suprafaţă de 2-2,25 mm
C Poate fi însoțită de posibilitatea unei uşoare deplasări sagitale a cuspidului de ghidaj în foseta antagonistă
D Poate fi însoţită de posibilitatea unei uşoare deplasări laterale a cuspidului de ghidaj în foseta antagonistă
E Libertatea de deplasare a cuspidului de sprijin "in centric" a fost descrisa sub denumirea de "triunghi de toleranțã ocluzala*

In schema ocluzala "freedom in centric":

A Intercuspidarea maximă coincide cu relaţia centrică
B Deglutiția are loc în relație centrică
C Raportul ocluzal este de tip cuspid-creastă marginală
D Mişcarea de propulsie este asigurată de ghidajul canin
E În mişcarea de lateralitate mandibula este condusă de partea lucrătoare prin ghidaj canin

Forma clinică "in bisac" este descrisă la:

A Granulomul piogen
B Chistul branhial
C Ranula
D Papilomul
E Granulomul periferic cu celule gigante

Gingia marginală:

A Este porțiunea cea mai apicală a gingiei
B Este separată de gingia fixă prin şanţul gingiei libere, vizibil în aproximativ 50% din cazuri
C Reprezintă peretele intern al sulcusului gingival
D Aderă cu baza ei la papila interdentară
E Aderă de cement prin ţesutul conjunctiv supraepitelial

În cadrul testării sensibilității pulpare, testele electrice pot da răspuns fals pozitiv:

A Apex imatur
B Dinte cu calcificări la nivelul canalelor radiculare
C Dintele nu este corect izolat şi complet uscat
D Premedicația pacientului cu cantităţi mari de narcotice
E Consum de alcool

La articulatoarele semiadaptabile, unghiul Balkwill reprezintă:

A Unghiul dintre planul bipupilar şi linia care uneşte condilii;
B Unghiul dintre planul de ocluzie şi linia care uneşte condilii;
C Unghiul dintre planul Frankfurt şi linia care uneşte condilii;
D Unghiul dintre planul Camper şi linia care uneşte condilii;
E Unghiul dintre planul bazal mandibular şi linia care uneşte condilii;

În analiza cinematicii mandibulare în plan orizontal:

A Pe partea nelucrătoare, condilul orbitant efectuează o mişcare de rotaţie şi translație înainte, în jos şi lateral
B Pe partea nelucrătoare, condilul pivotant efectuează o mişcare de rotaţie şi translaţie înainte, în jos şi medial
C Traiectoria de deplasare a condilului orbitant în planul sagital descrie unghiul Bennett în mişcarea de propulsie
D Deplasarea laterală a condilului pivotant în cursul mişcării de lateralitate a mandibulei reprezintă mişcarea Bennett
E Traiectoria de deplasare a condilului pivotant cu planul sagital descrie unghiul Bennett în mişcarea de lateralitate

În etapa de formare a smalțului, fluorul, borul, molibdenul, prezente în alimentație, pot determina unele modificări în morfologia dinților:

A Rotunjirea vârfurilor cuspizilor
B Creşterea profunzimii fosetelor şi şanţurilor ocluzale
C Creşterea dimensiunii coroanei dentare
D Scăderea cristalinității smalțului
E Cristale de hidroxiapatită mai mici si mai solubile

Evoluția leziunii carioase în cement este rapidă datorită:

A Gradului mare de mineralizare a cementului
B Prezenței stratului granular Tomes foarte mineralizat
C Prezenţei ligamentelor alveolo-dentare orientate aproape în unghi drept pe suprafața radiculară
D Durității mai mari a cementului în comparație cu dentina
E Permeabilității inferioare a cementului în comparație cu celelalte ţesuturi dure dentare

Instrumentele sonice şi ultrasonice sunt contraindicate (Darby şi Walsh):

A La pacienți cu dificultăţi de înghițire (disfagie)
B În prezenţa dentinei expuse (hipersensibilitate)
C În intervenţii chirurgicale
D În reducerea obturațiilor debordante de amalgam
E La copii, pe dinți temporari

Aspectele radiotransparenţei în caria simplă dentară, la nivelul fetelor vestibulare sau orale sunt:

A Evidente încă din faza incipientă
B Rotunde pentru leziunile carioase mari
C Ovalare pentru leziunile carioase mici
D Semilunare pentru leziunile carioase mari
E De forma unui triunghi cu contururi bine exprimate şi baza spre joncţiunea smalt-dentină

În cadrul distrucției parodontale induse de citokine, factorul de necroză tumorală alfa (TNF-alfa) are următoarele efecte:

A Scade activitatea neutrofilelor
B Creşte expresia moleculelor de adeziune ICAM la nivelul celulelor epiteliale
C Stimulează sinteza metaloproteinazelor
D Inhibă apoptoza fibroblastelor
E Inhibă osteoclastele

Printre elementele specifice de diagnostic în parodontita apicală acută la dinții permanenţi imaturi în stadiul exteriorizat (abces) menționăm:

A Dureri lancinante
B Dureri provocate
C Cameră pulpară deschisă
D Teste de vitalitate pozitive
E Percuție în ax uşor pozitivă

Sindromul de hipomineralizare molar-incisiv (MIH):

A Se însoţeşte de sensibilitate la stimuli calzi
B În faze avansate, leziunile au aspect alb-cretos şi suprafaţă netedă
C Zonele afectate nu sunt bine delimitate de cele sănătoase
D Se însoţeşte de sensibilitate la stimuli reci
E Zonele poroase nu sunt predispuse la carii

Cimenturile cu ionomeri de sticlă modificate cu răşini (CIMR) au următorul dezavantaj:

A Solubilitate crescută faţă de RDC
B Coeficient de expansiune termică similar cu cel al dentinei
C Eliberare de fluor mai mare decât COMP
D Elasticitate mai mare decât CIS
E Componenta răşinică creşte rezistenţa mecanică

Procedeul Veisbrem asigură anestezia simultană a nervilor:

A Alveolar inferior, lingual, milohioidian
B Alveolar inferior, lingual
C Alveolar inferior, lingual, bucal
D Alveolar inferior, lingual, miloioidian, incisiv
E Alveolar inferior, lingual, miloioidian, incisiv, auriculotemporal, bucal

Semnul lui Quintero se referă la:

A Incluzia de canin superior
B Incluzia de incisiv central superior
C Aplazia de premolar 2 inferior
D Transpoziția canin-premolar prim
E Incluzia de canin inferior

Gravarea acidă a ceramicii pe bază de disilicat de litiu cu soluție de acid fluorhidric (HF) 4-5% se face:

A 20 secunde
B 40 secunde
C 60 secunde
D 120 secunde
E 10 secunde

În cadrul alinierii dentare pe arcade, curbele de ocluzie:

A Curba transversală de ocluzie a lui Spee este convexă la maxilar
B Curba sagitală de ocluzie a lui Wilson este concavă la maxilar
C Curba sagitală de ocluzie a lui Spee este concavă la mandibulă
D Curba sagitală de ocluzie a lui Spee este convexă la mandibulă
E Curba transversală de ocluzie a lui Wilson este concavă la maxilar

Muşchii mobilizatori ai mandibulei răspund la următoarele stimulări:

A Stimularea corticală determină mişcări involuntare
B Stimularea bulbo-protuberenţială determină mişcări reflexe ale maxilarului
C Stimularea talamo-protuberențială determină mişcări reflexe ale mandibulei
D Stimularea mezencefalică determină efectuarea mişcărilor automatizate
E Stimularea hipofizară determină efectuarea mişcărilor automatizate

Incisivii "en pelle" sunt caracteristici pentru:

A Compresia de maxilar
B Ocluzia deschisă
C Ocluzia adâncă acoperită
D Prognatismul anatomic
E Pseudoprognatismul mandibular

Dinţii anastrofici (Brabant 1958) sunt caracteristici pentru:

A Anodonții
B Dinţi supranumerari incluşi
C Dinți ectopici
D Dinţi distrofici
E Dinţi în infrapoziţie

Pareza facială tranzitorie, accident al anesteziei loco- regionale:

A Se produce în timpul anesteziei la nervul infraorbitar
B Se produce în timpul anesteziei la spina Spix
C Se produce când injectarea se face prea superficial
D Pareza durează câteva zile, fiind independentă de anestezicul folosit
E Pareza regresează brusc

Următoarea afirmație despre tartrul dentar este adevărată:

A Primele nuclee de calcificare a matricei interbacteriene apar la 10-12 ore de depunere a plăcii bacteriene
B Calcificarea plăcii bacteriene poate ajunge la 70% în primele 48 de ore
C Formarea tartrului se face cu o creştere medie de 0,40-0,65%/zi faţă de cantitatea existentă deja
D Conţinutul organic este format din lipide 0,2%
E Conţinutul organic este format din componente proteice (1,9-4,2%)

Epitezele sunt:

A Piese medicale care se adresează unor afectări morfo-funcţionale parţiale ale unui organ
B Proteze ale părților moi situate superficial
C Proteze ale părţilor moi situate profund
D Dispozitive pentru imobilizarea fracturilor
E Piese utilizate pentru corectarea poziției coloanei vertebrale

Alveolita "umedă":

A Simptomatologia este caracterizată de fenomene dureroase intense
B La inspecție se obiectivează gingivomucoasa atona
C La inspecție se constată lipsa cheagului organizat la nivelul alveolei postextracţionale
D Tratamentul constă în chiuretajul alveolar
E Antibioterapia se impune în toate cazurile

In displazia oculo-mandibulo-facială (sindromul Hallermann-Streif - Francois) pot apare:

A Dinți ectopici
B Dinti supranumerari
C Dinţi anastrofici
D Dinţi "en pelle"
E Dinți cu displazii de smalt

Limita neclară a preparației la nivelul amprentei este cauzată de:

A Lipsa deretentivizării zonelor retentive
B Presare puternică a amprentei pe câmpul protetic
C Prepararea manuală a materialului de amprentă cu încorporarea bulelor de aer
D Prezența sângelui sau a salivei în șanțul gingivo- dentar înainte de amprentare
E Utilizarea incorectă a adezivului pentru portamprenta

Anestezia intraligamentară are ca dezavantaj:

A Posibilitatea localizării anesteziei la un singur dinte
B Folosirea unei cantități reduse de substanţă anestezică
C Durere locală postanestezică mai frecventă decât în cazul altor procedee anestezice
D Durată scurtă de instalare a anesteziei
E Posibilitatea de a anestezia simultan mai mulți dinţi, fără a supradoza anestezicul

O punte pe dinți stâlpi naturali cu extensie mezială poate fi indicată pentru edentaţia:

A Incisivului central maxilar
B Caninului mandibular
C Incisivului lateral maxilar
D Molarului prim maxilar
E Molarului prim mandibular

Doza toxică acută de fluor la copil apare la o ingerare de:

A 0,5 mg / kg
B 1 mg / kg
C 3 mg / kg
D 5 mg / kg
E 15 mg / kg

Testul de retropulsie al mandibulei este parţial pozitiv în:

A Pseudoprognatismul mandibular produs prin modificări de ax ale incisivilor superiori
B Pseudoprognatism mandibular prin deficit de dezvoltare a maxilarului superior
C Pseudoprognatism mandibular prin poziționarea sau deplasarea anterioară a mandibulei de natură articulară
D Prognatism mandibular anatomic
E Pseudoprognatism mandibular prin pozitionarea/ deplasarea anterioară a mandibulei cauzată de contacte premature / interferente ocluzale

O caracteristică a siliconilor de adiţie este:

A Rigiditate foarte mare
B Stabilitate dimensională excelentă
C Pret de cost scăzut
D Gust amar
E Rezultă în urma unei reacţii de policondensare

Metode de determinare a relaţiei centrice în tratamentul edentației parţiale:

A Metoda homotropismului palatomaxilar
B Manevra temporală Gysi
C Metoda compresiunii pe nazion
D Stimularea reflexului de dezocluzie canină
E Metoda Patterson

Reacţiile adverse cardio-vasculare ale mepivacainei sunt:

A Nistagmus
B Efect inotrop negativ
C Tahipnee
D Reacţii de tip anafilactic
E Logoree

Clasificarea leziunilor de uzură dentară, după etiologie, este:

A Mecanică - fiziologică cu obiect interpus - atriţie
B Complexă - patologică cu obiect interpus - bruxism
C Mecanică - patologică fără obiect interpus - abraziune
D Mecanică - patologică (prin traumă ocluzală) - abfracţie
E Chimică patologică intrinsecă - abraziune

Dezocluzia dinților cuspidați de partea inactivă (de balans) în mişcarea de lateralitate este importantă deoarece:

A Contactele active sunt ineficiente funcţional
B Condilul pivotant nu mai are sprijin în articulaţie
C Condilul orbitant are sprijin în articulație
D Contactele de partea inactivă generează bruxism
E Contactele de partea activă generează laterotruzia mandibulei

Coroana 4/5 clasică este o proteză fixă unitară:

A Intracoronară
B Extracoronară
C Intraradiculară
D Intracoronară cu agregare intraradiculară
E Intracoronară cu extensie extracoronară

Amprenta bimaxilară în ocluzie:

A Se poate realiza fără portamprentă
B Se indică pentru 1-2 coroane singulare când există stop ocluzal distal functional
C Se indică pentru punți pe implanturi
D Se indică în cazul ocluziilor instabile
E Se indică pentru realizarea unor punti laterale cu mai mult de 3 elemente

Contraindicatiile absolute ale extracției dentare sunt:

A Diatezele hemoragice
B Leziunile inflamatorii ale mucoasei orale
C Tumorile maligne in teritoriul oro-maxilo-facial
D Leucemia acută
E Sarcina

Materialul de elecție în coafajul natural la dinții permanenți imaturi este reprezentat de:

A Ciment policarboxilic
B Pastă de antibiotice
C Formocresol
D Ca(OH)2
E Ciment glassionomer

În cazul odontectomiei molarului de minte inferior, incizia cu decolarea unui lambou "cu trei laturi":

A Este cea mai frecventă
B Este o variantă a inciziei "plic"
C Este indicată în special în cazul în care dintele este inclus intraosos superficial
D Incizia se extinde anterior până la nivelul rădăcinii distale a molarului de 6 ani
E Incizia interesează mucoasa, iar după decolarea acesteia, va fi incizat şi periostul

În cazul cavităților modificate pentru materiale aderente extinse, se pot aplica cu scop retentiv pinuri parapulpare:

A Excavarea locaşurilor se realizează cu freze speciale, la turatie mare
B Locaşurile nu se realizează niciodată în dentina peretelui gingival
C Dacă se aplică mai multe pinuri, trebuie să se asigure o distanţă de 1 mm între ele
D Pinurile se pot autoinfileta
E Dacă se cimentează cu material răşinic, dual, nu necesită utilizarea unui sistem adeziv

În analiza cinematicii mandibulare în plan sagital:

A De la poziția de relație centrică la cea de cap la cap, punctul interincisiv inferior parcurge 4 mm
B De la poziția de relație centrică la propulsia maximă, punctul interincisiv inferior parcurge o distanţă de 4 mm
C De la poziția de relație centrică la cea de propulsie maximă condilii mandibulei parcurg o traiectorie de 1,5-2 mm
D De la poziția de relaţie centrică la cea de lateralitatea maximă condilii mandibulei parcurg o traiectorie de 1,5-2 mm
E De la poziția de relaţie centrică la lateralitate maximă, punctul interincisiv inferior parcurge o distanţă de 4 mm

Grile Rezidentiat Medicina Dentara 2023 complement multiplu:

Alegerea corectă a instrumentarului la prepararea dinților pentru proteze fixe presupune:

A Finisarea preparațiilor cu pietre de Arkansas, gume sau discuri
B Slefuirea fetelor linguale ale dinților frontali cu pietre diamantate cu formă de minge de rugby
C Preparații radiculare pentru pivoturi cu pietre diamantate efilate
D Instrumente acţionate ultrasonic în special pentru finisarea marginală
E Realizarea şanţurilor de ghidaj cu pietre diamantate conice cu vârf plat

Dezavantajele lamboului Ochsenbein-Luebke sunt:

A Decolarea lamboului este dificilă
B Accesul este dificil după decolarea lamboului
C Colțurile lamboului se pot necroza
D Irigaţia lamboului poate fi deficitară
E Sutura lamboului este dificilă

Gingivo-stomatita odontiazică:

A Este produsă printr-o tulburare vasomotorie de natură neuroreflexă
B Este legată de iritația produsă prin erupția dificilă a molarului de minte inferior
C Este alterată troficitatea mucoasei
D Debutul leziunilor este lent
E Leziunile sunt bilaterale

Următoarele afirmaţii sunt adevărate pentru reabilitările orale reconstructive:

A Dacă există simptome musculare, nu este necesară terapia de relaxare musculară
B Este necesară identificarea reproductibilă a unei poziții condiliene în care pacientul să poată poziționa spontan mandibula
C Dimensiunea verticală de ocluzie convenabilă se stabileşte pe criterii estetice şi restauratorii
D Se recomandă exclusiv ghidajul canin
E La pacienții cu patologie temporo-mandibulară dominantă, se aşteaptă stabilizarea unei poziții condiliene reproductibile

Protezele fixe:

A Sunt fixate permanent la nivelul unor dinţi restanţi sau implanturi dentare
B Prezintă deplasări funcţionale mai mari decât ale dinţilor naturali
C Au un volum aproximativ egal cu al dinților restanţi
D Prezintă sprijin parodontal şi/sau osos
E Prezintă un potențial mai redus de integrare morfofuncțională decât protezele mobilizabile

În osteomielita supurată acută:

A Debutul este lent
B Starea generală este alterată
C După fistulizarea la nivelul mucoasei sau tegumentului, starea generală se remite
D Expresia radiologică apare doar după ce osteoliza ajunge la 50-60%
E Expresia radiologică apare la debut

Perforaţiile endodontice constituie iatrogenie, fiind favorizate de:

A Prezența pulpoliților
B Anestezia insuficientă
C Prezența resorbţiei
D Modificarea poziției dentare prin basculare şi rotaţie
E Retenţia de jesut pulpar în camera pulpară

Leziunile carioase staționare, oprite în evoluţie au următoarele caracteristici :

A Au aspectul unor pete brune maronii la nivelul smaltului
B Au aspect alb-cretos la nivelul smaltului
C Au suprafaţă uşor rugoasă
D Dentina alterată are consistență moale
E Sunt localizate pe suprafețele libere expuse autocurăţirii

În compresia de maxilar, testul de propulsie al mandibulei:

A Se indică în cazurile cu profil convex accentuat
B Se indică în cazurile cu ocluzie distalizată şi inocluzie sagitală
C Rezultatul pozitiv al testului este semn de retrognatism mandibular funcțional
D Rezultatul negativ este semn de retrognatism mandibular funcțional
E Rezultatul pozitiv este semn de retrognatism mandibular anatomic

Sigilanții pe bază de răşini epoxidice prezintă o serie de avantaje:

A Efect antibacterian timp îndelungat
B Uşor de îndepărtat în totalitate din canalul radicular
C Stabilitate dimensională bună
D Solubilitate redusă
E Adeziune bună la pereţii canalului radicular

Verificarea şi adaptarea ocluzală a lucrărilor protetice fixe presupune:

A Contactele ocluzale existente pe dinţi, în absenţa lucrării protetice, se verifică cu banda Mylar
B Depistarea contactelor premature se face cu folie de articulație de 40 microni
C Adaptarea ocluzală precisă a lucrărilor protetice integral ceramice se poate face după cimentarea lor definitivă
D Lucrările metalice se adaptează cu freze extradure de turbină, cu lamele elicoidale şi fără striații transversale
E Adaptarea ocluzală a ceramicii se face ideal cu pietre diamantate cu granulație mare

În cazul necrozelor mucoasei, complicație a anesteziei loco-regionale:

A Sunt mai frecvente după anesteziile vestibulare
B Sunt mai frecvente după anesteziile în mucoasa palatină
C Zona de necroză este inițial acoperită de flictene care se deschid spontan
D Tesuturile necrozate se detaşează sub formă de sfacele
E De regulă, leziunile se suprainfectează

Anodonția subtotală şi totală apare ca un semn în cadrul unor sindroame:

A Oro-digito-facial
B Block-Sulzberg
C Down
D Treacher Collins
E Goldenhar

În pulpita cronică deschisă ulceroasă, tabloul morfopatologic arată:

A Suprafața pulpară este acoperită cu un epiteliu pavimentos multistratificat
B Suprafata pulpară este acoperită de depozite de fibrină înconjurate de zone de necroză
C Prezenţa unui infiltrat inflamator format din PMN
D Prezența de bacterii
E Absenţa ţesutului de granulaţie

Protezele fixe unitare (PFU) extracoronare cu agregare intraradiculară:

A Înglobează pivoturi radiculare ca elemente suplimentare de retenţie
B Pot fi doar integral metalice
C Nu necesită un sacrificiu mare de ţesuturi dure dentare
D Nu impun condiții restrictive legate de morfologia corono-radiculară a dinților stâlpi
E Sunt dificil de îndepărtat dacă pivoturile sunt corect concepute şi realizate

În conformitate cu criteriul 1 al clasificării ACP (American College of Prosthodontists) a edentaţiilor parţiale:

A Orice breșă edentată de cel puţin 3 dinţi care include un canin este încadrată în clasa a 2-a
B Absenţa unui singur canin maxilar este încadrată în clasa a 2-a
C Breşa unică frontală maxilară care nu depăşeşte 2 incisivi se consideră clasa 1
D Orice breșă edentată sau asociere de breşe care solicită complianță terapeutică sporită din partea pacientului se consideră clasa a 4-a
E Orice breșă laterală de cel puţin 3 dinți sau 2 molari, este încadrată în clasa a 2-a

Gingivita şi gingivostomatita de menopauză au ca simptomatologie obiectivă:

A Uneori, fisuri ale mucoasei gingivale
B Aspect uscat, neted al mucoasei gingivale şi orale
C Hipersalivaţie vâscoasă
D Hiperplazie gingivală generalizată
E Frecvent, pungi false

Elementele de vulnerabilitate histologică ale epiteliului joncţional sunt:

A Contactul plan dintre epiteliu şi lamina propria, care scade rezistența față de agresiuni mecanice
B Spaţiile intercelulare largi, care scad permeabilitatea epiteliului
C Rezistenţa la compresiune redusă
D Numărul mai crescut de desmozomi în comparație cu epiteliul gingival extern
E Rezistența la detaşare redusă

Principiile de tratament ale abcesului vestibular includ:

A Incizia se face vertical
B Incizia se face orizontal
C Incizia se face cât mai aproape de gingivomucoasa fixă la arcada superioară
D Incizia se face cât mai departe de gingivomucoasa fixă la arcada superioară
E Drenajul colecției trebuie menținut maximum 24 de ore

Lidocaina administrată în timpul gravidităţii şi lactaţiei:

A Efectul teratogen se încadrează în clasa B de risc fetal
B Poate genera manifestări hipertensive
C Poate genera hipotensiunea de sarcină
D Efectul teratogen se încadrează în clasa A de risc fetal
E Se recomandă temporizarea administrării la gravide în primele două trimestre de sarcină

În pseudoprognatism prin retrognatism maxilar, factorii etiopatogenici sunt:

A Obstrucții ale căilor respiratorii superioare
B Ereditatea
C Macroglosia
D Modificări ale relațiilor de ocluzie (angrenaj invers, ocluzie inversă frontală)
E Ticuri de propulsie

Diagnosticul diferenţial al chistului dermoid cu localizare în planşeul bucal se face cu:

A Ranula sublinguală
B Chistul teratoid
C Chistul canalului tireoglos
D Adenopatia metastatică submentonieră
E Adenita submentonieră

În anchiloza temporo-mandibulară, factorii infecţioşi locali sunt:

A Supurațiile otomastoidiene
B Osteomielitele mandibulare
C Artrite infecţioase nespecifice
D Artrita reumatoidă
E Artrita psoriazică

Indicațiile pulpectomiei devitale sunt:

A Dinţi temporari cu resorbţie radiculară importantă
B Pacient cooperant
C Pacient non-compliant
D Afectiuni generale
E Dinţi temporari cu afectare pulpară şi rădăcina neresorbită sau resorbţie <2/3

În cazul cariilor fără subminarea crestei marginale, preparația unei cavităţi de tip "galerie":

A Se poate realiza la incisivi
B Se poate realiza la premolari si molari
C Poate fi deschisă / închisă
D Prezintă pereți ocluzal, gingival, parapulpar şi vestibular în slot deschis
E Prezintă o configuraţie internă rotunjită

În cazul anesteziei în ţesuturile inflamate, creşterea acidității din regiunea afectată are următoarele efecte:

A Se poate obține o anestezie incompletă
B Se grăbeşte instalarea anesteziei
C Se modifică produşii de inflamaţie
D Se produce absorbţia mai rapidă a anestezicului
E Se produce absorbția mai lentă a anestezicului

Revascularizarea (terapia endodontică de regenerare pentru dinți permanenţi tineri) presupune:

A Instrumentarea mecanică a canalului
B Irigații largi antiseptice
C Aplicarea unei paste de 3 antibiotice
D Aplicarea unei paste de iodoformate
E Aplicarea de MTA

Clasificarea gnatologică a relațiilor ocluzale statice distinge următoarele tipuri de relaţii ocluzale:

A Tip I: intercuspidarea maximă în armonie cu o relație centrică verificabilă
B Tip I A: condilii trebuie să se deplaseze de la postura centrică adaptată pentru a realiza intercuspidarea maximă
C Tip II: intercuspidarea maximă sau cea de postură centrică adaptată nu poate fi verificată
D Tip III: intercuspidarea maximă în armonie cu o " postură centrică adaptată "
E Tip IV: relația ocluzală este într-o fază de alterare continuă

În tehnica de "stepwise" de tratament al plăgii dentinare, în cadrul celei de-a doua şedinţe, se procedează astfel:

A Se excavează doar obturația coronară intermediară, lăsând straturile subiacente
B În această şedinţă nu se aplică niciodată obturația coronară de durată
C Se îndepărtează toate straturile de materiale aplicate initial
D Se îndepărtează din dentina necrotică reziduală
E Se reaplică un nou strat neodentinogenetic

Principalele preparate antiresorbtive şi antiangiogenice asociate cu riscul de apariţie a osteonecrozei maxilarelor sunt reprezentate de:

A Acidul zolendronic
B Vitamina D
C Preparatele cu zinc
D Denosumabul
E Bevacizumabul

Prepararea cavităților prin tehnica ART este indicată:

A În carii cavitare cu extindere mică în dentină
B Copii cu dizabilităţi
C Copii şi adolescenți necooperanți de orice vârstă
D Fracturi coronare
E În fracturile coronoradiculare

Protecția parodonțiului marginal la prepararea dinților pentru proteze fixe se realizează prin:

A Realizarea unui profil de emergenţă convex
B Reproducerea la nivelul restaurării protetice a şanţului interradicular vizibil la molarii mandibulari
C Plasarea la 0,5-0,7 mm subgingival a limitei preparației la dinții cu şanţ gingival de cel mult 1,5 mm
D Refacerea corectă a punctelor de contact proximale
E Măsurarea adâncimii şanţului gingival din prima şedinţă, chiar în condițiile unui parodontiu inflamat

Variațiile patologice ale erupției dinților temporari au în etiologie:

A Rubeola prenatală
B Sindrom Cruzon
C Sindrom Down
D Sindrom Turner
E Rahitism

În funcţie de extinderea alveolotomiei în plan vertical, există:

A Alveolotomia cu rezectie marginală limitată a tablei osoase vestibulare
B Alveolotomia cu rezectie marginală limitată a tablei osoase linguale
C Alveolotomia cu rezectie marginală parţială / totală a tablei osoase vestibulare
D Alveolotomia cu rezectie marginală parţială / totală a tablei osoase linguale
E Alveolotomia cu crearea unei ferestre osoase în corticala linguală

Obiectivele tratamentului pulpitelor dinţilor temporari sunt:

A Combaterea durerii
B Refacerea morfo-funcțională a dintelui temporar indiferent de stadiul său evolutiv
C Desfăşurarea normală a procesului de rizaliză
D Accelerarea procesului de rizaliză
E Menţinerea pe arcadă a dintelui temporar până la înlocuirea sa fiziologică

Tehnica "hand over mouth" (mâna peste gură):

A Este controversată
B Se utilizează în cazul copiilor complianti
C Asociată sau nu cu constrângerea fizică a copilului
D Este o tehnică de stabilizare pentru protecţie
E Se recomandă copiilor foarte mici şi celor cu deficit psihomental

Tratamentul de urgență pentru copilul care dezvoltă o reacție anafilactică constă în administrarea de:

A Adrenalină subcutanat 0,01 ml/kg corp
B Benadryl 1-2mg/kg corp administrat intravenos lent
C Diazepam intravenos 0,25 mg/kg
D Glucagon Img intramuscular
E Inhalare de agonişti beta2 (când se produce şi bronhospasm)

Avantajele lamboului intrasulcular triunghiular (sau "in L") sunt:

A Festonul gingival nu este interesat, ceea ce scade semnificativ riscul unei retracții gingivale
B Sutura interdentară este foarte uşoară
C Igiena orală este uşor de menţinut
D Riscul de intersectare a leziunii este eliminat
E Irigația lamboului este maximă

Conservarea structurii dure dentare în cadrul preparației pentru proteze fixe unitare se asigură prin:

A Alegerea unei restaurări monolitice în locul uneia mixte în zona laterală
B Slefuire controlată cu ajutorul unei chei de silicon
C Realizarea unei convergente ideale de 20 de grade
D Plasarea subgingivală a limitei cervicale a preparaţiei
E Utilizarea instrumentarului rotativ adecvat ca formă, mărime şi granulaţie

Factorii de virulenţă ai bacteriilor subgingivale sunt:

A Capsula extracelulară
B Acidul acetic produs de bacterii
C Sistemul lipolitic ce degradează unele componente ale sistemului imun
D Invazia tisulară
E Capsula intracelulară

Calea de alunecare "glide path" în instrumentarea canalelor radiculare:

A Se realizează cu frezele Gates Glidden
B Scade durata de viaţă a instrumentelor utilizate în largirea canalului radicular
C Creşte timpul de lucru al instrumentării
D Scade frecvenţa şi durata apariției durerilor postoperatorii
E Asigură respectarea traiectoriei canalelor radiculare chiar şi în condițiile existenței unor curburi accentuate

În etiopatogenia transpoziției dentare concură mai mulţi factori:

A Poziția intraosoasă a germenilor dentari
B Pierderea precoce a caninului de lapte
C Traumatisme directe şi indirecte
D Factorul genetic
E Perturbări ale rezorbţiei radiculare a dinţilor temporari

Alegerea metodei de tratament în gangrena dinților temporari depinde de:

A Forma clinică
B Tiparul de erupţie al dintelui permanent
C Complianţa pacientului
D Gradul de interesare a osului alveolar
E Flora microbiană şi antibiograma

n tratamentul edentației parţiale întinse, menţinerea directă prin croşete a protezei parţiale amovibile respectă următoarele cerinţe:

A Dacă retentivitatea favorabilă este plasată linguo- distal, singurul croşet indicat este cel mixt
B Dacă retentivitatea favorabilă se află vestibulo- distal, este indicat croşetul divizat în "T"
C Dacă retentivitatea favorabilă se află vestibulo- distal, este indicat croşetul circular Ackers deschis edental
D Dacă retentivitatea favorabilă se află vestibulo- distal, este indicat croşetul circular Ackers deschis dental
E Dacă retentivitatea favorabilă se află vestibulo- mezial, este indicat croşetul divizat în "T"

Sindromul Cauhepe:

A Este produs prin interpoziții laterale ale limbii
B Este produs prin aspirația obrajilor
C Se caracterizează prin supraocluzie incisivă accentuată
D Se caracterizează prin ocluzie inversă unilaterală
E Se caracterizează prin ocluzie inversă bilaterală

În compresia de maxilar, teleradiografia de faţă apreciază:

A Reducerea diametrului maxilar
B Tipar de creştere hiperdivergent
C Îngustarea aperturii piriforme
D Reducerea diametrului antero-posterior al spațiului retrofaringian
E Reducerea diametrelor foselor nazale

În schemele ocluzale gnatologice (organice):

A Intercuspidarea maximă este situată cu 0,5-1 mm anterior de relaţia centrică
B Intercuspidarea maximă coincide cu relaţia centrică
C Relaţia dintre arcadele dentare şi articulațiile temporo-mandibulare este determinată de morfologia cavităţii glenoide
D Deglutiţia se efectuează în relaţie centrică
E Mişcarea de lateralitate se face cu protecție canină pe partea activă

Influenţa infecţiei parodontale asupra controlului glicemic din diabet are următoarele caracteristici:

A Agresiunea bacteriilor parodonto-patogene duce la inhibarea răspunsului imuno-inflamator
B Creşterea nivelurilor serice de IL-6
C Scăderea nivelurilor serice de IL-1 beta
D Creşterea nivelurilor serice de TNF-alfa
E Scăderea nivelurilor serice de fibrinogen

Indicaţiile postoperatorii şi îngrijirile după odontectomia molarului de minte inferior se referă la următoarele aspecte:

A Nu este necesar tamponamentul supraalveolar
B Periajul dentar se reia a doua zi
C Se indică aplicarea unui prisnitz rece pe zona tumefiată în prima zi
D Se indică aplicarea unui prişnitz la temperatura camerei pe zona tumefiată în a doua, a treia zi, şi a patra zi
E Se recomandă alimentație rece în primele 24-48 de ore

Diagnosticul diferenţial al osteomielitei supurate cronice se face cu:

A Osteita periapicală
B Displazii fibroase
C Infecțiile periosoase
D Tumori osoase benigne
E Osteomielite cronice specifice

La examenul facial în ocluzia adâncă acoperită se remarcă:

A Menton proeminent
B Menton retras în câmpul de profil
C Etaj mijlociu micşorat
D Unghi mandibular micşorat
E Etaj mijlociu bine dezvoltat

Tehnica de anestezie a nervilor alveolari supero- posteriori presupune:

A Pacientul este aşezat în fotoliul stomatologic cu capul în uşoară extensie
B Pacientul este aşezat în fotoliul stomatologic cu capul în uşoară flexie
C Gura pacientului este larg deschisă
D Gura pacientului este interdeschisă
E Mandibula pacientului este uşor deviată de partea unde se va face puncţia anestezică

Avantajele utilizării gutapercii în obturaţia de canal sunt:

A Bune proprietăți izolatoare termice
B Stabilitate dimensională
C Toleranţă bună atunci când gutaperca are conţinut crescut de oxid de zinc
D Poate fi dezinfectată prin imersie în clorhexidină
E Insolubilitate în apă şi alcool

Factorii constituționali implicaţi în compresiunea de maxilar sunt:

A Tipar ectomorf
B Tip metabolic carbocalcic
C Tip metabolic fosfocalcic
D Teren osos elastopat
E Tipar mezomorf

După Spikermann, conceptele supraprotezelor cu sprijin implantar la mandibulă sunt:

A Conceptul I se indică la câmpuri protetice fără resorbţie osoasă a crestelor reziduale
B Conceptul I se indică la pacienți cu resorbţie medie sau mare a crestelor reziduale
C Conceptul II se indică pe creste reziduale mai înguste, arciforme, cu atrofie medie
D Conceptul II se indică la câmpuri protetice cu ofertă osoasă bună
E Conceptul IV se poate aplica pacienților care prezintă creste atrofiate în zonele de sprijin

Protezele fixe unitare (PFU) pot fi utilizate în următoarele situații clinice:

A Coroane metalice de acoperire totală, pe dinți laterali cu înălțime coronară mică
B Coroane total ceramice sunt indicate la dinții cu distrucții coronare severe
C Coroane parţiale, pe dinții frontali şi laterali vitali cu fața vestibulară indemnă
D Coroanele metalice totale pot fi înlocuite cu coroane monolitice din zirconia cu aspect estetic superior
E Coroane ecuatoriale, pe dinți laterali cu înălţime redusă

Misch şi Judy împart pacienții edentați total înurmătoarele clase:

A Clasa A, la mandibulă nu este posibilă inserarea de implante endoosoase
B Clasa A, la maxilar nu este posibilă inserarea de implante endoosoase
C Clasa D, rezerva osoasă se pretează pentru inserarea oricărui tip de implant
D Clasa B, la ambele maxilare pot fi inserate implante intraosoase de tip cilindrice sau tronconice cu dimensiuni mai reduse
E Clasa C, la maxilar nu este posibilă inserarea de implante endoosoase

Leziunile discoidale sau lenticulare:

A Sunt situate mai frecvent vestibular şi rar oral;
B Sunt pierderi de structură dură extinse în suprafaţă
C Sunt pierderi de structură dură de profunzime mare
D Au suprafață internă rugoasă
E Apar în cadranul de pe partea mâinii cu care se realizează periajul

Mezio-poziția-generalizată (MPG) bilaterală se evidenţiază prin:

A Simetroscopie
B Măsurători de lungime ale arcadei
C Aprecierea poziției molarului de 6 ani inferior faţă de axa S-Gn
D Aprecierea poziției molarului de 6 ani superior faţă de axa S-N
E Măsurători de lățime ale arcadei

Următoarele afirmaţii referitoare la edentaţia parţială întinsă, de clasa a IV-a Kennedy sunt adevărate:

A Retenţia directă trebuie să contrabalanseze forţele de destabilizare generate în timpul masticaţiei
B Pentru a reduce brațul de încărcătură, punctele de sprijin ocluzale trebuie plasate la marginea edentaţiei;
C Pentru a optimiza bratul de stabilizare se alege punctul de aplicare cel mai apropiat de axul de rotaţie
D Se recomandă poziționarea punctelor de retenţie cele mai meziale cu putinţă
E Stabilizarea scheletului impune o înmulţire a bratelor de retenţie

Tetraciclina ca biomodificator al suprafeţei radiculare în tratamentul parodontal:

A Aplicarea pe suprafețele radiculare scade legarea fibronectinei
B Stimulează ataşamentul şi creşterea fibroblastelor
C Stimulează migrarea celulelor epiteliale
D Sigilează tubulii dentinari
E Se poate folosi ca adjuvant al preparării radiculare în intervențiile chirurgicale regenerative

Clorhexidina:

A Are efect asupra microorganismelor gram-pozitive (S. mutans)
B Are efect sinergic cu fluorul
C Este indicată copiilor mai mici de 6 ani;
D Este indicată în clătirile orale la copiii cu dizabilităţi;
E Nu poate fi inactivată de detergenții din pastele de dinţi;

În anestezia nervilor alveolari supero-posteriori, teritoriul anesteziat cuprinde:

A Molarii superiori;
B Mucoasa palatinală de la nivelul liniei mediane până la caninul de partea respectivă inclusiv
C Peretele posterior al sinusului maxilar
D Fibromucoasa palatină în cele 2/3 posterioare
E Jumătate din buza superioară, aripa nasului, pleoapa inferioară

Între factorii şi forţele care determină poziţia dinților pe arcade se regăsesc:

A Musculatura infrahioidiană
B Instrumente muzicale de suflat
C Suprafetele vestibulare şi orale ale dintelu
D Obiceiuri vicioase;
E Contactul ocluzal

În cazul pregătirii cavităţilor de clasa a V-a modificate pentru materiale aderente, lăţimea zonei bizotate:

A Poate avea 0,5-1,5 mm, din necesități fizionomice individuale
B Depinde de grosimea smalțului
C Este mai mare în cement
D Depinde de dimensiunea în suprafaţă a cavității
E Se extinde în dentină

Dentina de reacţie peripulpară:

A Apare în zone restrânse ale pereţilor camerei pulpare, în care acţionează stimuli iritativi
B Este rezultatul accelerării sintezei de colagen de tip I
C Este rezultatul scăderii activității enzimatice a fosfatazei alcaline
D Este rezultatul scăderii activității enzimatice a ATP- azei la nivelul celulelor odontoblaste
E Apariţia ei este dependentă de distanța de difuziune dintre cavitate şi odontoblasti

Forma patologică, reacțională a rezorbţiei cementare apare în afecțiuni generale:

A Hipervitaminoza D
B Hipovitaminoza A
C Hipotiroidie
D Osteodistrofia fibroasă ereditară
E Hipertiroidie

Hiperplazia inflamatorie papilară palatină:

A Reprezintă cel mai adesea efectul iritației mecanice cronice al unei proteze parţiale sau totale
B Nu a fost evidenţiată la pacienţii dentaţi
C Leziunea este mai degrabă tumorală decât inflamatorie
D Tratamentul constă în electroexcizia mucoasei afectate cu respectarea periostului
E Unii autori recomandă ca tratament metoda abraziunii mucodermice

Acidul citric, ca biomodificator al suprafeţei radiculare din terapia parodontală are următoarele efecte:

A Demineralizarea suprafețelor radiculare planate, pe o adâncime de 4 mm
B Eliminarea stratului de detritus dentinar
C Inducerea cementogenezei şi inserția noilor fibre ligamentare
D Eliminarea bacteriilor şi endotoxinelor bacteriene
E Legarea tardivă a fibrinei de fibrele de colagen expuse

Prepararea cavității la premolarii superiori cu procese carioase ocluzale situate în şanţul intercuspidian şi fosetele meziale şi distale:

A Va lua un aspect de "pişcot"
B Va lua un aspect de "fluture"
C Contine un istm vestibulo-oral care nu trebuie sa depaseasca 1/3 din distanta dintre varfurile cuspizilor
D Va lua un aspect "reniform"
E Va lua un aspect "romboidal"

Principiile de tratament ale flegmonului de planşeu bucal includ:

A Tratamentul chirurgical este de urgenţă
B Este necesar drenajul larg al tuturor lojilor afectate
C Debridarea nu este necesară
D Pentru drenaj se utilizează câte un tub de politen pentru fiecare lojă explorată
E Tratamentul antibiotic va fi de maximum 7 zile

Adenomul pleomorf, tumoră benignă a glandelor salivare:

A Este cea mai frecventă tumoră benignă
B Apare cel mai adesea la adulții tineri
C Se localizează cel mai adesea la nivelul glandelor submandibulare
D Se localizează cel mai adesea la nivelul glandelor parotide
E Afectează mai ales sexul feminin

Indexul Smith-Knight de uzură dentară are următoarele valori:

A Scor 0 pentru smalt intact
B Scor 1 pentru smalt cu modificări minime de contur şi lipsit de caracteristici morfologice de suprafaţă
C Scor 2 pentru uzură medie de 1-2 mm şi expunerea dentinei pe mai mult de 1/3 din suprafaţă
D Scor 2 pentru uzură superficială de sub 1 mm şi expunerea dentinei pe mai puţin de 1/3 din suprafaţă
E Scor 4 pentru smalt intact

În gingivitele asociate cu diabet zaharat insulino- dependent, principalele microorganisme din şanţul gingival sunt:

A Specii de Streptococ
B Specii de Actinomyces
C Specii de Stafilococ
D Campylobacter
E Fusobacterium

Metode antropometrice utilizate în evaluarea etajelor feţei în edentația parţială întinsă şi totală:

A Metoda Willis compară etajul inferior subnazale- gnation (Sn-Gn) cu etajul superior nazion-subnazale (N-Sn);
B Metoda Leonardo da Vinci modificată compară dimensiunea subnazale-gnation (Sn-Gn) cu ophrion- subnazale (Oph-Sn)
C Metoda Boianov compară distanţa intercomisurală (Ch-Ch) cu distanta stomion-gnation (St-Gn)
D Metoda "compasului de aur Appenrodt" masoara distanta stomion-gnation (St-Gn)
E Metoda Leonardo da Vinci compară etajul inferior subnazale-gnation (Sn-Gn) cu etajul mijlociu nazion-subnazale (N-Sn)

În odontectomia caninului superior pe cale palatinală:

A Trepanarea osoasă permite evidenţierea coroanei caninului inclus
B Trepanarea osoasă permite evidenţierea rădăcinii caninului inclus
C Secţionarea dintelui este necesară întotdeauna;
D Secţionarea dintelui se poate face la nivelul coletului
E Secţionarea dintelui se poate face corono-radicular

Dispozitivul Endovac:

A Produce o debridare eficientă la nivel apical
B Favorizează penetrarea soluţiei de lavaj la nivelul istmurilor intercanalare
C Determină agitarea irigantului
D Microcanula nu poate aspira soluția irigantă din zona apicală
E Determină creşterea temperaturii hipocloritului de sodiu

Obiceiurile vicioase incriminate în apariţia pseudoprogeniei prin conducere anterioară a mandibulei (condiliana/cuspidiană) sunt:

A Dormitul cu capul în hiperflexie
B Dormitul cu capul în hiperextensie
C Macroglosia
D Ticuri de propulsie
E Lipsa abraziei fiziologice a caninilor temporari

Diagnosticul pozitiv în recidiva de carie se stabileşte pe următoarele semne clinice:

A Prezența unei discontinuități marginale la interfața preparație/restaurare
B Apariţia semnelor clinice de carie simplă
C Apariţia semnelor clinice de complicație pulpară acută
D Prezenţa dentinei necrotice cu deschiderea camerei pulpare în timpul manoperelor de îndepărtare a acesteia
E Teste de sensibilitate negativă

Dinţii neonatali:

A Sunt prezenţi în cavitatea bucală în momentul naşterii
B Erup în prima lună de viaţă
C Frecvența lor este foarte redusă
D Au în etiologie sindromul Turner
E Pot fi supranumerari (pretemporari)

În stadiul I al osteonecrozei maxilarelor post- medicamentoase (după AAOMS):

A Apar tulburări de sensibilitate fără etiologie dento- parodontală
B Se formează sechestre osoase
C Apar fistule mucozale cu punct de plecare osos
D Apar suprafete de os denudat sau arii de necroză osoasă, limitate la osul alveolar, fără a fi prezente semne de infecţie
E Mobilitate dentară fără etiologie ocluzală sau parodontală

Factorii care influenţează diseminarea metastatică ganglionară a tumorii primare sunt:

A Tumorile cu localizare anterioară la nivelul cavităţii orale (în special la nivelul buzei), au un risc de diseminare metastatică mai mare decât cele cu localizare posterioară
B Stadiul T are relevanță întotdeauna din punct de vedere al incidenței metastazelor
C Tumorile cu profunzime de până la 2 mm sunt mai puţin limfofile
D Tumorile cu profunzime mai mare de 2 mm sunt considerate foarte limfofile
E Forma histopatologică a tumorii primare este un factor de prognostic independent

Extracția dentară cu separația interradiculară este indicată atunci când:

A Examenul radiologic relevă existenţa unor rădăcini drepte
B Molarii temporari au o rizaliză semnificativă a
rădăcinilor
C Există o distrucție coronară extinsă, cu rădăcinile separate la nivelul podelei camerei pulpare
D Există riscul de smulgere al mugurelui dintelui
permanent situat între rădăcinile molarului temporar
E Examenul radiologic relevă prezenţa unor rădăcini divergente

În edentația de clasa I Kennedy în algoritmul de tratament al edentației parţiale întinse sprijinul este:

A Sprijin mixt rigid printr-un conector principal scurt rigid
B Sprijin mixt elastic prin coroane telescop
C Sprijin mixt foarte rigid prin culise
D Sprijin mixt articulat prin amortizori de forţe
E Sprijin mixt foarte rigid prin coroane telescop

Diagnosticul pozitiv în caria simplă dentară se stabileşte pe baza următoarelor semne clinice:

A Durere provocată care dispare odată cu excitantul
B Pierdere de substanţă dură dentară
C Camera pulpară deschisă
D Teste de sensibilitate pulpară pozitive
E Percuția transversală pozitivă

Despicăturile anterioare incomplete interesează:

A Lueta
B Vălul palatin
C Structurile moi ale buzei
D Pragul narinar
E Creasta alveolară

În tratamentul endodontic se recomandă evitarea prelungirii pansamentului cu hidroxid de calciu, din următoarele considerente:

A Poate determina resorbţie radiculară
B Efectul antibacterian nu creşte în timp
C Efect de vulnerabilizare a dentinei
D Nu induce apexogeneza
E Calitatea restaurării temporare diminuă în scurt timp

Infecţia parodontală şi infarctul miocardic:

A Această asociere este dependentă de factorii de risc ai bolilor cardiace
B Riscul crescut de infarct miocardic (cu aproximativ 44%) a fost observat în cadrul pacienților sub 65 de ani cu boală parodontală
C Severitatea parodontitei se asociază semnificativ cu infarct miocardic la pacienții cu vârsta între 40-60 ani
D Severitatea parodontitei se asociază semnificativ cu infarct miocardic la pacienţii cu vârsta între 30-40 ani
E S-au observat nivele serice scăzute de IL-1 beta şi IL-6 la pacienţii cu ambele patologii

Transpoziția dentară:

A Este o anomalie rară
B Este o anomalie frecventă
C Se întâlneşte doar în dentiția permanentă
D Se întâlneşte doar în dentiția temporară
E Se întâlneşte în proporţie mai mare la genul feminin

Litiazia glandei submandibulare şi a canalului Wharton este cea mai frecventă întrucât:

A Secreția salivară este săracă în mucus
B Glanda salivară are o poziție anatomică declivă şi excreţia salivară are un caracter antigravitational
C Canalul Wharton este mult mai scurt ca şi canalul Stenon
D Canalul Wharton prezintă pe traiectul său două curburi anatomice
E Orificiul de deschidere al papilei canalului Wharton este mai îngust decât cel al canalului Stenon

Protezele fixe unitare (PFU:

A Cel mai frecvent utilizate sunt coroanele dentare
B Se pot realiza doar pe dinți naturali
C Cele din structura punților dentare se numesc elemente de agregare
D Nu se pot utiliza împreună cu protezele parţiale mobilizabile
E Pot fi elemente singulare sau solidarizate

Principiile de tratament ale abcesului perimandibular (peribazilar) sunt:

A Se practică o incizie intraorală, în recesus
B Drenajul se menţine cu meşe iodoformate
C Palparea instrumentală decelează deperiostarea suprafeţei corpului mandibular
D Drenajul se suprimă la minimum 24-48 de ore de la incizie
E Tratamentul medicamentos asociat constă în administrare de anitibiotice, analgezice uzuale şi AINS

După Smith şi Zarb, criteriile de apreciere a succesului unui implant sunt:

A Uşoară mobilitate a implantului la testarea clinică (0,1-0,2 mm)
B O radiotransparență periimplantară apreciată pe o radiografie periapicală de 0,1-0,3 mm
C O pierdere verticală a osului mai mică de 0,2 mm pe an după primul an de funcționalitate a implantului
D Lipsa disconfortului legată de prezenţa implantului dentar
E Rata de succes de 65% după 5 ani de la încărcarea protetică

Principiul estetic de preparare a dinților presupune:

A Suprafeţe ocluzale din ceramică
B Coroanele parţiale pot oferi o estetică acceptabilă pe dinții maxilari cu indici morfologici favorabili
C Margini ale restaurărilor accesibile vederii directe
D Grosime minimă a ceramicii;
E Suprafeţe ocluzale metalice

Sechestrul de erupţie:

A Apare la molarii I temporari
B Apare la molarii II temporari şi permanenţi
C Poate provoca dureri la masticaţie
D Pe imagine radiografică se observă o radioopacitate
E Tratamentul de elecție constă în aplicarea de colutorii locale cu antibiotice

Sunt descrise mai multe tipuri de cement:

A Cementul acelular, denumit şi cementul secundar sau acellular extrinsic fibre cementum (AEFC)
B Cementul acelular, denumit şi cementul primar sau acellular intrinsic fibre cementum (AIFC)
C Cementul celular, denumit şi cementul secundar sau cellular intrinsic fibre cementum (CIFC)
D Cementul mixt stratificat, format din depozite consecutive de cement acelular şi celular
E Cementul celular, denumit şi cementul primar sau cellular intrinsic fibre cementum (CIFC)

Menţinerea vitalității pulpare la prepararea dinților se asigură prin:

A Folosirea corectă a substanțelor cu efect hemostatic sau astringent
B Tratament antimicrobian specific al preparaţiilor
C Utilizarea materialelor termoplastice de amprentare
D Manopere corecte de protezare provizorie şi cimentare
E Evitarea inserției şi dezinserției brutale la proba clinică a restaurărilor

Pentru obţinerea restaurărilor protetice rezistente structural se recomandă:

A Grosimea de 1 mm a metalului pe cuspizii de sprijin
B Grosimi de 2 mm la nivel incizal/ocluzal pentru
coroanele total ceramice din disilicat de litiu
C Realizarea de punti dentare din ceramici de sinteză leucitice
D Limitarea la 3 elemente, cel mult până la premolarul secund, pentru punțile din disilicat de litiu
E Formă de retenţie suficientă sau îmbunătățită cu mijloace suplimentare pentru coroanele monolitice din zirconia

Anodonția este determinată de mutaţii la nivelul următoarelor gene:

A MMP9
B MSX1
C MSX2
D DLX
E PAX9

În parodontita apicală acută purulentă, drenajul endodontic asistat presupune:

A Izolarea cu diga
B Evacuarea exudatului
C Debridarea şi instrumentarea canalului după 30 de minute de la evacuarea exudatului
D Se asociază întotdeauna o incizie a mucoasei
E Chiar şi în prezenţa unei celulite, nu se administrează antibiotice

În anodonția subtotală, dinții existenți sunt de regulă:

A Asimetrici
B Reduşi de volum
C Simetrici
D Cu rădăcini scurte
E Cu rădăcini lungi

Realizarea arcadelor artificiale în edentația parţială întinsă este guvernată de legi biomecanice descrise de:

A Charles
B Conod
C Ant - "Legea celor trei H"
D Ackermann - "Legea celor trei H"
E Chayes

Afecțiunile sistemice care reduc activitatea osteoformatoare la nivelul suturilor maxilare sunt:

A Hipotiroidism
B Hipertiroidism
C Mucopolizaharidoze
D Mucolipidoze
E Hipersecreția hormonului somatotrop

Pentru ameloblastomul intraosos solid sau multichistic, sunt adevărate următoarele afirmații:

A Poate apărea la orice vârstă
B Afectează predominant sexul masculin
C La maxilar este mai frecvent
D Durerea şi paresteziile sunt rareori prezente
E În general, după efracţionarea corticalelor, are tendinţa de a invada părţile moi

Recomandările pentru copilul cu astm în cabinetul stomatologic sunt:

A Se întrerupe medicaţia de fond
B Se evită anestezicele sub formă de spray pulverizate excesiv
C Se evită anestezicele locale vasodilatatoare
D Se evită antiinflamatoarele
E Se recomandă sedarea pacientului

Reincluzia dentară:

A Se regăseşte la ambele dentiţii
B Se întâlneşte predominant la dentiţia temporară
C Se întâlneşte predominant la dentiția permanentă
D Se întâlneşte cel mai frecvent la molarul al II-lea temporar, mai ales inferior
E În dentiția permanentă, frecvenţa este mai mare la incisivul central superior

În examenul relaţiilor fundamentale mandibulo- craniene în edentația parţială şi totală, relația centrică poate fi indusă prin următoarele metode:

A Dawson
B Spirgi
C Ramfjord
D Christensen
E Jankelson

Semnele clinice faciale în ocluzia deschisă sunt:

A Alungirea ramurii ascendente a mandibulei
B Oblicitatea accentuată a ramurii orizontale a mandibulei
C Unghi mandibular mărit (peste 120-125 grade)
D Scurtarea ramului ascendent al mandibulei;
E Retrochelie superioară

Referitor la corpurile de punte sunt adevărate următoarele afirmații:

A Cele situate în zonele de curbură ale arcadelor induc solicitări în afara poligonului de sprijin
B Prezintă fenomene de arcuire dependente de dimensiunile lor
C Nu prezintă un risc ridicat un corp de punte ce înlocuieşte 2 molari şi 2 premolari
D Amplitudinea arcuirii este direct proporțională cu cubul lungimii mezio-distale
E Amplitudinea arcuirii este invers proporţională cu pătratul înălţimii cervico-ocluzale

Factorii determinanți ai luxaţiei temporo- mandibulare anterioare, sunt:

A Deschiderea largă a gurii în timpul căscatului;
B Luxații anterioare în antecedente
C Afecţiuni de tip colagenoze
D Căderi pe menton cu gura deschisă
E Tratamente medicamentoase neuroleptice

Examinarea dinamică a zonei "Ah" se face prin:

A Punerea în tensiune a pilierului faringo-amigdalian
B Manevra Valsalva
C Manevra Lejoyeux
D Tuse uşoară
E Manevra Atwood

În cazul fasciitei necrozante cervicale se poate afirma:

A La debut apare o simptomatologie dureroasă care se accentuează într-un interval de 24-48 de ore
B Durerea are caracter lancinant
C Apare tumefacţia şi hiperemia ţesuturilor cutanate - subcutanate deasupra ţesuturilor infiltrate
D În cazul în care procesul infecţios este profund, semnele inflamatorii la nivel tegumentar apar precoce
E Pe măsură ce procesul supurativ progresează, simptomele se agravează brusc

Diastema interincisivă trebuie tratată:

A Cât mai precoce
B Înainte ce 2/3 din rădăcinile incisivilor centrali să fie formate
C După ce 2/3 din rădăcinile incisivilor centrali au fost formate
D Cât mai tardiv
E Cu forţe de intensitate mare

Pentru diagnosticul cariei simple dentare, frezajul explorator:

A Se practică atunci când există dubii în ceea ce priveşte sensibilitatea pulpară
B Se practică atunci când nu poate fi identificat cu exactitate dintele afectat
C Se practică la persoanele în vârstă
D Necesită realizarea unei anestezii în prealabil
E Presupune realizarea unei cavităţi la nivelul coletului dentar

Plastia comunicării oro-sinusale într-un singur plan:

A Este cea mai folosită în practică
B Se realizează cu un lambou vestibular semilunar
rotat
C Sutura se va realiza pe suprafața osoasă
D Sutura se va realiza în dreptul orificiului de comunicare
E Tehnica este mai dificil de realizat

Manifestările clinice nazale şi maxilare în fracturile de maxilar sunt:

A Epistaxis moderat
B Epiforă
C Rinolicvoree
D Discontinuitate osoasă cu mobilitate patologică a oaselor nazale
E Emfizem subcutanat prin deschiderea sinusurilor maxilare

Pentru aprecierea poziției vestibulare sau orale a unui dinte inclus se recomandă:

A Radiografia retroalveolară
B Ortopantomograma
C Radiografia excentrică
D Radiografia ocluzală
E Teleradiografia de profil

În pupita acută seroasă totală, durerea este:

A Provocată
B Lancinantă
C Pulsatilă
D Se calmează la antialgice
E Nu iradiază la dinţii antagonişti

Simptomatologia în gingivostomatita aftoasă recidivantă se caracterizează prin:

A Leziunea inițială este o eroziune
B Ulceraţia are o culoare gri
C Hiposalivaţie
D Aftele se pot însoți de trismus
E Adenopatia loco-regională este un însoțitor constant

Anestezia intraosoasă:

A Este o anestezie rar folosită
B Este o anestezie frecvent folosită
C Urmăreşte infiltrația soluției anestezice în spongioasa osoasă prin traversarea corticalei
D Este folosită de obicei la mandibulă
E Este folosită de obicei la maxilar

Semnele patognomonice pentru etiologia dismetabolică a ocluziei deschise sunt:

A Incisivii inferiori sunt în linie dreaptă (forma de trapez a arcadei)
B Denivelarea planului de ocluzie mai accentuat la arcada superioară;
C Infradenţie anterioară
D Displazii de smalt
E Îngustarea arcadei superioare asociată cu înclinarea anterioară a osului alveolar

În asigurarea retenției pentru o cavitate de clasa a II-a, la cavitatea verticală se procedează astfel:

A Pereții vestibular şi oral vor fi plasați în afara contactului cu dintele vecin
B Pereții vestibular şi oral vor fi uşor divergenți spre ocluzal
C La cavitatea de tip slot se pot realiza două şanţuri în unghiul de întâlnire al peretelui vestibular şi oral cu cel axial
D În cazul cavității proximale extinse se pot folosi ştifturi orizontale
E Peretele gingival este situat la 1,5 mm deasupra ariei de contact interdentar

Accidentele extracției dentare sunt:

A Leziuni dentare
B Hemoragia postextracţională
C Dehiscenţa plăgii
D Împingerea dinților în spațiile perimaxilare
E Luxația ATM

Decizia de a trimite un pacient la medicul specialist parodontolog, trebuie să țină cont de următorii factori:

A Mobilitatea fiziologică a dintelui
B Grosimea rădăcinii dentare
C Extinderea bolii şi interesarea parodontală - generalizată sau localizată
D Vârsta pacientului
E Reducerea insuficientă a inflamației după îndepărtarea minuțioasă a plăcii şi a biofilmului prin detartraj şi planare radiculară

Geometria limitei cervicale a preparaţiilor este:

A Prag drept (shoulder) de cel puțin 1 mm, pentru coroane integral ceramice
B Pragul rotunjit (chamfer) cu lățime de 0,2-1 mm pentru fațetele ceramice
C Preparaţia fără prag (cu închidere verticală), la dinți cu afectare parodontală
D Pragul drept (shoulder) de cel puțin 1 mm, pentru coroanele total metalice
E Pragul rotunjit lat (deep chamfer) de peste 1 mm, pentru coroanele metalice

Indicaţiile de extracţie ale dinților permanenţi legate de patologia dento-parodontală sunt:

A Dinţi cu distrucții corono-radiculare întinse, care nu mai pot fi restauraţi
B Dinţi care au determinat complicații supurative
grave
C Dinţi cu gangrene complicate cu parodontită apicală cronică (granuloame periapicale) la care tratamentul conservator a eşuat
D Dinţi care, în urma iritației locale cronice, au dus la apariţia unor leziuni hiperplazice reactive
E Dinţi cu fracturi corono-radiculare extinse sub planul gingival

Simptomatologia flegmonului difuz hemifacial include:

A Tumefacţia în masă a zonei geniene
B Consistența tumefacției geniene este elastică
C Edemul se extinde la nivelul regiunii temporale
D Adâncirea şanţului nazo-labial
E În evoluţie, edemul nu se extinde şi la nivelul regiunii cervicale

Adrenalina:

A Este numită în literatura anglo-saxonă nor- epinefrină
B Se prezintă sub formă de sare hidrosolubilă
C Este cel mai eficient vasoconstrictor folosit în soluțiile anestezice locale
D Se utilizează în concentrații de la 1:50000 până la 1:200000
E Nu necesită asocierea cu conservanți de tip bisulfit

La copil, criza epileptică (grand mal):

A Atacul poate fi precedat de aura (faza pre-ictus)
B Înainte de fiecare criză, aura apare în mod diferit la fiecare pacient
C Aura durează câteva minute
D Faza de ictus duce la pierderea conştienţei urmată de contracţia musculaturii
E Faza de ictus are o durată de 3-5 minute

După tipul constructiv, arcurile faciale pot fi:

A Cinematice, poziționate pe baza axei balama reale a pacientului
B Cinematice, poziționate pe baza axei balama arbitrare a pacientului
C Arbitrare, poziționate pe baza localizării arbitrare a axei balama terminale
D Arbitrare, arcuri cu fixare auriculară
E Cinematice, arcuri cu fixare facială pretragiană

Obiectivele mecanice ale preparării canalului radicular sunt:

A Menţinerea traseului anatomic original al canalului
B Instrumentarea canalului nu trebuie să se extindă în afara canalului, respectându-se țesuturile periapicale
C Conţinutul canalului trebuie eliminat în totalitate
D Preparația trebuie să aibă o formă conică continuă de la orificiul apical până la cel coronar
E Menţinerea poziției şi formei originale a foramenului apical

Duna Tonetti et al, caracteristicile bolilor din grupul parodontită sunt:

A Pierdere de os evidențiată radiografic
B Recesii clasa III şi IV
C Inflamația gingivală este prezentă cu sângerare la sondare
D Boala poate surveni la orice vârstă dar afectează cel mai frecvent copiii
E Migrări dentare primare

Erorile critice (foarte grave) ale preparaţiilor pentru proteze dentare fixe sunt:

A Nerespectarea morfologiei ocluzale
B Înălţime a bontului mai mică de 3 mm
C Spaţiu ocluzal insuficient
D Conicitatea bontului de 30 grade
E Existenţa unei retentivități care ar necesita lărgirea cervicală a coroanei

Contraindicațiile protezării flexibile în tratamentul edentației parţiale întinse sunt:

A Pacienți alergici la acrilate
B Torusuri sau tuberozităţi voluminoase
C Leziuni precanceroase
D Spaţiu protetic posterior mai mic de 4-6 mm
E Stare generală alterată sau psihic neechilibrat

Odontofobia:

A Este acompaniată de o premoniţie
B Este un tip sever de anxietate dentară
C Este un sentiment mai nespecific, de nelinişte
D Duce în timp la evitarea tratamentelor stomatologice necesare, sau tolerarea cu spaimă a acestora
E Interferă semnificativ cu rutina zilnică şi viaţa socială

O concentrație crescută a hipocloritului de sodiu poate avea efecte negative:

A Creşterea elasticității dentinei
B Creşterea rezistenţei dentinei
C Vulnerabilizarea structurii dentinei
D Citotoxicitate asupra țesuturilor periapicale
E Creşterea capacităţii de dizolvare a ţesuturilor

Referitor la cimentarea restaurărilor protetice fixe sunt adevărate următoarele afirmaţii:

A Gravarea acidă nu are efect asupra zirconiei
B Gravarea ceramicii se face cu acid fosforic 35%
C În lipsa inserției complete a coroanelor în timpul cimentării vor apărea contacte premature
D Sablarea zirconiei se face la maxim 2 bari timp de 20-30 secunde
E Coroanele trebuie umplute cu ciment o jumătate din volumul lor

Semnele clinice de întrerupere a continuităţii osoase în fracturile de mandibulă sunt:

A Mobilitatea anormală a fragmentelor osoase
B Durerea spontană
C Crepitaţiile osoase
D Diminuarea sau absenţa mişcărilor în ATM de partea lezată
E Menţinerea raporturilor de ocluzie

Următoarele caracteristici se regăsesc la pacienţii cu parodontită marginală cronică:

A Prevalenţă mare la adulți, dar poate apărea şi la copii
B Gradul de distrucţie al ţesuturilor parodontale nu este în concordanţă cu factorii locali şi cu vârsta
C Compoziție microbiană subgingivală variabilă
D Rată rapidă de progresie
E Răspuns robust al anticorpilor serici la agenţii infectanţi

Palparea parodonțiului presupune:

A Examinarea cu o sondă a punctelor de contact
B Evaluarea sângerării la sondare
C Examinarea furcațiilor cu o sondă specială (sonda McCall)
D Înregistrarea mobilității dentare: poate fi fiziologică (până la 0,4 mm orizontal şi până la 0,3 mm axial) sau patologică
E Evaluarea clinică a pierderii osoase folosind o sondă, în anestezie locală

Posibilitățile de rezolvare a fracturii instrumentarului endodontic constau în:

A Îndepărtarea fragmentului de ac
B Continuarea tratamentului endodontic pe lângă fragmentul fracturat
C Aplicarea metodei microtubulare nu este precedată de lărgirea canalului radicular
D Asocierea mijloacelor ultrasonice
E Metoda realizării unui bypass nu periclitează rezistenţa rădăcinii

În ocluzia adâncă acoperită se observă următoarele modificări la nivel ATM:

A Cavitate glenoidă înaltă
B Condil scurtat
C Condil îngust şi alungit
D Tubercul articular cu pantă foarte abruptă
E Tubercul articular cu pantă lină

Ormocerii au proprietăţi îmbunătățite faţă de compozitele clasice:

A Fizionomie mai bună
B Prezintă variante fluide şi vâscoase
C Proprietăți mecanice foarte bune
D Expansiune termică mai mică comparativ cu structurile dure
E Contracţie de polimerizare mai mare decât a RDC

În etiologia gingivitei şi gingivostomatitei acute ulcero-necrotice sunt menționate următoarele microorganisme:

A Spirochete: Tannerella forsythia
B Filifactor alocis
C Porphyromonas gingivalis
D Bacili fuziformi: Treponema denticola
E Prevotella intermedia

Uzura dentară patologică:

A Este asociată cu hipersensibilitatea dentinară
B Este asociată cu necroză pulpară
C Este denumită abraziune când este provocată de materiale antagoniste excesiv de dure
D Nu poate modifica parametrii ocluzali importanți
E Nu se asociază cu modificări estetice

În compresiunea de maxilar pe teleradiografia de profil se pot decela semne de severitate:

A Unghi sfenoidal scăzut
B Unghi sfenoidal mărit
C Unghi ANB crescut
D Diametrul antero-posterior al spațiului retrofaringian crescut
E Diametrul antero-posterior al spațiului retrofaringian redus

Despicătura posterioară incompletă de gradul II interesează:

A O parte din palatul dur posterior
B Planşeul nazal
C Lueta
D Valul palatin
E Creasta alveolară

Ectopia dentară:

A Interesează mai mult sexul masculin
B Interesează mai mult sexul feminin
C Este mai frecventă la arcada superioară
D Este mai frecventă la caninul superior, caninul
inferior şi premolarul 2 inferior
E Este mai frecventă la caninul superior, premolarul 2 inferior şi caninul inferior

Dezavantajele membranelor de colagen sunt:

A Rată lentă de degradare
B Risc de transmitere a unor afecţiuni
C Afinitate celulară şi biointegrare mică
D Biocompatibilitate redusă
E Dificultate de definire a sursei şi a controlului proprietăților acestora

Biproalveolodonția Case se caracterizează prin:

A Valori crescute ale unghiului ANB
B Valori normale ale unghiului ANB
C Rapoarte ocluzale neutrale la molari şi canini
D Rapoarte distalizate la molari şi canini
E Rapoarte mezializate la molari şi canini

Grile Rezidentiat Medicina Dentara 2023