Grile rezidentiat Medicina Dentara 2021

Testul prezetat în continuare conţine întrebări ordonate conform caietului tip A.

Pentru a verifica un răspuns mergi cu cursorul mouse-ului (sau tap pe mobil) pe textul “Vezi răspunsul corect".

Grile Rezidentiat Medicina Dentara 2021 complement simplu:

Mişcarea Bennett:

A este numai în direcţie laterală
B este realizată de condilul orbitant
C este importantă evaluarea primilor 4 mm de deplasare
D este influențată de laxitatea capsulei ATM
E este numai în direcţia anterioară

Diagnosticul diferenţial al reincluziei dentare parţiale se face cu:

A incluzia dentară
B avulsia posttraumatică
C anodontia
D oprirea temporară a potenţialului eruptiv al dintelui
E abraziunea patologică localizată

Factor determinant al luxaţiei acute a articulației temporo-mandibulare este:

A luxații anterioare în antecedente
B suprasolicitarea articulară din timpul tratamentelor dentare prelungite
C sindromul de hipermobilitate
D căderea pe menton cu gura închisă
E scleroza multiplă

Referitor la mecanismele de aderare a microorganismelor la pelicula primară în cadrul producerii cariei dentare:

A colonizarea bacteriană este dependentă de polizaharizi solubili
B primele microorganisme formează un strat monocelular
C sunt implicate mecanisme hidrofile
D mecanismul electrostatic apare datorită pililor
E mecanismul electrostatic apare datorită fimbriilor

În reincluzia dentară tardivă, cu evoluție continuă a dintelui permanent se recomandă:

A refacerea morfofuncţională coronară a dintelui
B extracţia
C extracția cu replantare imediată şi imobilizare
D tracţionarea lentă ortodontică secvenţială către planul de ocluzie şi imobilizare pentru o perioadă de 3 luni
E luxarea şi imobilizarea în poziție verticală corectă pentru o perioadă de 3 luni

Simptomatologia stadiului preclinic al osteonecrozei post-medicamentoase a maxilarelor include:

A dureri nevralgiforme nespecifice
B fistule mucozale fără etiologie dento-parodontală
C fenomene de osteoliză la nivelul procesului alveolar
D os denudat cu arii de necroză osoasă limitate la procesul alveolar
E mobilitate dentară

Siliconii de adiție folosiți pentru amprentare în protetica fixă prezintă:

A un caracter puternic hidrofil
B gust neutru
C rezistenţă la rupere scăzută
D capacitate de umectare crescută
E pret scăzut

Conectorul Every al protezei parţiale amovibile acrilice:

A se utilizează lingual la mandibulă
B este placa acrilică palatinală decupată distal
C are aspect de lingură
D are prelungiri în zonele edentate
E este utilizat vestibular la mandibulă

Unul din dezavantajele lamboului intrasulcular trapezoidal pentru rezecţia apicală este:

A tensiune mare în lambou
B vascularizaţia deficitară
C lipsa punctelor de referinţă pentru repoziţionarea lamboului
D necesită modificarea inciziei datorită inserțiilor musculare şi ale frenurilor
E accesul şi vizibilitatea rădăcinilor sunt minime

Pentru gravarea ceramicii în cazul reparaţiei intraorale a ceramicii fracturate se utilizează:

A o soluție apoasă de 4% acid fluorhidric
B gel vâscos cu 30% acid fluorhidric
C gel vâscos cu 9% acid fluorhidric
D silani
E un primer care conţine MDP

Printre metodele clinice directe de detecţie a leziunilor dentare, se numără:

A metoda vizual-tactilă
B spectroscopia laser
C transiluminarea
D markerii coloranți
E tehnicile ultrasonice

Termenul de "epiteză" se referă la:

A dispozitive pentru imobilizarea fracturilor
B proteze ale părților moi situate superficial
C proteze dentare fixe cu sprijin implantar
D proteze dentare cu sprijin implantar înşurubate
E o orteză

Simptomatologia abcesului vestibular include:

A dureri intense în faza submucoasă
B fenomene discrete în faza subperiostală
C exteriorizarea colecţiei are loc în funcţie de lungimea rădăcinilor dentare
D edemul asociat părților moi periosoase este difuz şi nu permite identificarea dintelui cauzal
E starea generală este frecvent alterată

Diastemele fiziologice apar începând cu vârsta:

A 1,5-2 ani
B 2-3 ani
C 4-5 ani
D 5-6 ani
E 6-7 ani

În etiologia prognatismului mandibular anatomic este incriminat ca factor general:

A hiposecreţia de hormon somatotrop hipofizar
B hipoparatiroidismul
C rahitismul sever în primul an de viaţă
D acromegalia juvenilă
E hipertiroidismul

În cadrul clasificării cavităților propuse de Mount şi Hume (The Si/Sta Classification Concept), "Site 2" include leziunile localizate la nivelul:

A fetelor proximale ale dinţilor frontali si laterali
B suprafețelor cu şanţuri şi fosete ale dinților laterali
C marginilor incizale ale dinților frontali
D vârfurilor cuspidiene ale dinților laterali
E zonelor cervicale ale dinților frontali şi laterali

Ameloblastomul unichistic:

A reprezintă 10-15% din totalul ameloblastoamelor
B se localizează în majoritatea cazurilor la maxilar
C este însoţit de durere la debut
D produce parestezie pe teritoriul nervului alveolar inferior
E apare mai ales la pacienții vârstnici

Tiparul ocluzal de elecţie pentru protezarea pe implanturi este:

A schema ocluzală gnatologică
B schema ocluzală "freedom in centric"
C ocluzia cu contact cuspidian palatinal
D schema ocluzală organică
E asigurat prin tripodarea contactelor ocluzale

Incluzia dentară are severitate medie cand până la planul de ocluzie (apreciată pe ortopantomogramă) este:

A 8-10 mm
B 10-12 mm
C 12-15 mm
D 15-17 mm
E mai mare de 17 mm

În tratamentul ortodontic al diastemei:

A molarul de minte este un factor de recidivă
B se intervine pe principiul acţiunii reciproce a forţelor
C tracţiunea se începe la 14-21 zile de la îndepărtarea obstacolului
D forţele ortodontice trebuie să fie intense
E se recomandă înainte de formarea a 1/2 din rădăcinile incisivilor centrali

Adăugarea agentului vasoconstrictor în anestezicul local produce:

A resorbţie mai lentă a anestezicului în circulaţie
B efect anestezic local cu potenţă scăzută
C diminuarea duratei efectului anestezic
D risc crescut de toxicitate sistemică
E creşterea sângerării locale

Hipocloritul de sodiu, ca irigant în tratamentul endodontic:

A se utilizează în concentrații minime de 6%
B odată cu creşterea temperaturii, îi scade capacitatea
de dizolvare tisulară
C are efect antibacterian care permite neutralizarea amilazelor bacteriene
D are penetrabilitate independentă de gradul de instrumentare pe toată lungimea de lucru
E este soluţia de elecţie utilizată în lavajul sonic ultrasonic

Corticala internă a osului alveolar se mai numeşte:

A os spongios
B os medular
C lamina cribriforma
D os bazal
E lamina propria

În complexul roşu bacterian al biofilmului subgingival se află:

A Campylobacter spp
B Streptococcus constellatus
C Tannerella forsythia
D Peptostreptococcus micros
E Eubacterium nodatum

În ectopia de canin, teleradiografia de profil diferentiaza relatiile sagitale false la nivelul molarilor de 6 ani prin:

A axa S-N (Sellae-Nazion)
B axa N-Pg (Nazion-Pogonion)
C axa y (Sellae-Gnation)
D axa Go-Gn (Gonion-Gnation)
E planul bispinos

Triunghiul de toleranţă ocluzală:

A apare când vârful cuspidului de sprijin este mai mare decât foseta antagonistă
B are baza orientată spre anterior
C cuspidul de sprijin realizează şi o uşoară deplasare laterală în foseta antagonistă
D apare când poziția de intercuspidare maximă coincide cu cea de relaţie centrică
E apare în cazul intercuspidării maxime impuse

Chistul dentiger:

A apare cel mai frecvent la nivelul caninului superior inclus
B afectează rar sexul masculin
C de multe ori este descoperit întâmplător radiologie
D în evoluție, frecvent erodează rapid corticalele osoase
E este cel mai frecvent chist odontogen al maxilarelor

În pulpita cronică cu camera pulpară închisă, la dinţii temporari, durerea este:

A spontană
B de lungă durată, difuză
C provocată de masticaţie
D cu caracter pulsatil
E ameliorată de lichidele reci

Printre factorii infecţioşi sistemici incriminaţi în etiologia anchilozei temporo-mandibulare se regăseşte:

A osteita de condil
B supurația otomastoidiană
C artrita infecţioasă
D sclerodermia
E osteomielita mandibulară

Plasarea supragingivală a preparației dinților pentru proteze fixe unitare este indicată:

A pentru că oferă exactitate în timpul fazelor clinice
B în prezența hiperesteziei dentinare
C din rațiuni estetice
D pentru înlocuirea unor coroane care au avut limita cervicală subgingivală
E în localizarea apicală a contactului proximal

Crosetul prelungit:

A este un element special de menţinere şi conjunctor
B aparţine sistemului Ney
C este un croşet disjunctor
D este denumit şi croşet continuu
E este articulat

Preparaţia cervicală a dinților pentru proteze fixe prin tehnica BOPT (biologically oriented preparation technique):

A se recomandă atunci când preparaţia trebuie realizată coronar de joncţiunea cervicală smalt-
cement
B protejează inserţia epitelială
C impune realizarea unor coroane care să prezinte în zona cervicală o structură monolitică
D este cea mai puțin conservatoare preparaţie
E stabileşte un nivel bine definit pentru poziţionarea marginii restaurării

Semnul lui Quintero este patognomonic pentru:

A transpoziția dentară
B ectopia dentară
C diastema interincisivă
D incluzia dentară
E reincluzia dentară

Constricția apicală:

A reprezintă vârful morfologic al rădăcinii
B reprezintă deschiderea canalului radicular pe suprafața rădăcinii
C faţă de foramenul apical, este situată la o distanţă cuprinsă între 0,2 mm şi 0,6 mm, această distanţă fiind mai mică la tineri şi mai mare la vârstnici
D faţă de apexul anatomic, este situată la o distanţă cuprinsă între 0,2 mm şi 0,6 mm, această distanţă fiind mai mică la vârstnici şi mai mare la tineri
E reprezintă zona în care contactul dintre materialul de obturatie endodontică şi pereţii canalului radicular se realizează pe cea mai mare suprafaţă

Macroumplutura din răşinile compozite utilizate în tratamentele odonto-restauratoare directe oferă:

A contracţie de polimerizare mare
B rezistență mecanică mare
C luciu persistent al restaurării
D rezistenţă cromatică
E acelaşi tipar de uzură cu matricea organică

Tratamentul comunicării oro-sinusale imediate cu deschiderea mai mică de 2 mm include:

A profilaxia sinuzitei maxilare
B plastia comunicării cu lambou vestibular
C sutura margino-marginală a gingivo-mucoasei alveolei post-extracţionale
D aplicarea unei meşe iodoformate supraalveolar
E evitarea variațiilor presionale intrasinusale

Incisivii centrali superiori "en pelle" se regăsesc în:

A ocluzia deschisă
B compresiunea de maxilar
C ocluzia adâncă acoperită
D prognatismul mandibular anatomic
E pseudoprognatismul mandibular prin conducere condiliană

La originea tartrului subgingival se află:

A coroanele protetice prea lungi
B plasma
C materia albă
D proteinele salivare
E factori predispozanţi locali

În dentiția permanentă, incluzia interesează, în ordine descrescătoare a frecvenței, următorii dinţi:

A molar de minte, canin superior, premolar 2 inferior
B canin superior, molar de minte, canin inferior
C canin inferior, canin superior, molar de minte
D molar de minte, canin superior, canin inferior
E premolar 2 inferior, molar de minte, canin superior

Diagnosticul diferenţial al compresiunii de maxilar cu prodenție se face cu:

A meziopoziția generalizată
B anchiloze ale articulaţiei temporo-mandibulare
C macrodonția relativă
D macrodonția absolută
E incongruenţa dento-alveolară cu înghesuire

Elemente determinante ale incidentelor şi accidentelor survenite în cursul tratamentului endodontic:

A gradul de distrucţie coronară
B poziţia dintelui pe arcadă
C particularități ale morfologiei corono-radiculare
D existenţa unor tratamente endodontice realizate în antecedente
E tehnică şi instrumentar inadecvate situaţiei clinice respective

Atitudinea terapeutică în fracturile dento-alveolare ale dinților temporari constă în:

A repoziționarea dinților facă fragmentul alveolar, sub anestezie generală
B imobilizarea timp de 6 săptămâni cu şină de compozit
C expectativă
D extractie urmată de aplicarea unui menţinător de spaţiu
E control periodic la 1 săptămână, 1 lună, 3 luni şi un an, până la exfoliere

Printre factorii etiologici implicați în variaţiile patologice ale erupției dinților temporari se regăseşte:

A greutatea la naştere
B vârsta mamei
C diferenţele rasiale
D efectul urbanizării
E rubeola prenatală

Sigilanții pe bază de răşini epoxidice utilizaţi în tratamentul endodontic prezintă unul din următoarele avantaje:

A foarte bună adeziune la pereţii canalului radicular
B non alergici
C efect antibacterian de lungă durată
D uşor de îndepărtat în totalitate din canalul radicular în situaţia reluării tratamentului
E biocompatibilitate crescută

Codurile ICDAS de detectare a leziunilor carioase (Sistemul Internațional de Detecţie şi Evaluare a Cariilor, 2005) se înscriu în intervalul 0-6 în funcţie de severitatea leziunii, astfel:

A cod 0-modificări distincte vizibile la nivelul smaltului
B cod 4-o modificare de culoare (sub formă de umbră, halou întunecat) provenită de la nivel dentinar
C cod 2-o distrucție localizată la nivelul smalţului (fără semne clinice vizibile de afectare dentinară)
D cod 2-modificări distincte vizibile la nivelul detinei
E cod 5 - leziuni cavitare extinse, fără deschiderea camerei pulpare

Morfopatologic, în pulpita cronică deschisă ulceroasă:

A pulpa prezintă la suprafaţă o ulceraţie, acoperită de depozite de fibrină, înconjurate de zone de necroză
B suprafata pulpei este acoperită cu epiteliu pavimentos multistratificat, asemănător cu epiteliul gingival cheratinizat
C zona pulpară afectată este încapsulată de o membrană de ţesut epitelial
D ţesutul pulpar este substituit de țesut de granulaţie care resoarbe dentina, de manieră circulară expansivă
E dentinoclastele determină formarea de lacune în zona de dentină afectată de procesul resorbtiv

O contraindicație pentru utilizarea instrumentelor sonice şi ultrasonice de detartraj este:

A eliminarea cementului necrotic
B intervenţiile chirurgicale
C disfagia
D îndepărtarea tartrului subgingival
E diabetul necontrolat

În etiologia reincluziei dentare, teoria mecanică:

A explică reincluzia în situaţiile în care sunt prezente spaţii între dinți
B are la bază soluția de continuitate congenitală la nivelul membranei parodontale
C explică reincluzia prin ruperea echilibrului normal, al arcadei la nivelul punctelor de contact, ca urmare a erupției molarilor de şase ani
D aduce ca argument lezarea locală a membranei parodontale ca urmare a traumei ocluzale
E presupune aritmii ale metabolismului local

Hiperplazia inflamatorie:

A apare după rebazarea protezei
B este determinată de proteze parţiale corespunzător adaptate în şanţul vestibular
C apare în special în zona laterală mandibulară
D apare imediat după aplicarea protezei
E apare prin iritație permanentă asupra mucoasei de către proteza necorespunzător adaptată

Despre frica dentară la copii se poate afirma că:

A se referă la un obiect specific
B reprezintă reacţia la un stimul extern ameninţător
C se referă la un pericol iminent
D este un tip sever de anxietate
E se poate manifesta prin amânarea vizitei la medicul stomatolog

Grile Rezidentiat Medicina Dentara 2021 complement multiplu:

Verificarea adaptării la nivel marginal în cadrul probei intraorale a lucrărilor protetice fixe:

A are ca obiectiv obţinerea unui contact proximal normal
B se poate face prin inspecţie vizuală
C se face după îndepărtarea bonturilor mobile
D poate evidenţia o coroană prea lungă, dacă tehnicianul gravează modelul
E se poate face cu magnificaţie optică privind dinspre "apical"

Compozitele "bulk-fill" de bază folosite în tratamentele odontorestauratoare directe:

A prezintă o contracţie de polimerizare redusă
B prezintă o fluiditate redusă
C au proprietăți mecanice asemănătoare compozitelor conventionale
D se aplică în straturi de maxim 2 mm
E au o transluciditate crescută

Mecanismul buccinator este format din:

A musculatura limbii
B muşchiul orbicular al buzelor
C muşchii buccinatori
D muşchiul milohioidian
E muşchii constrictori superiori faringieni

Chiuretele Gracey Mini Five prezintă următoarele caracteristici:

A gâtul cu 5mm mai lung decât al chiuretelor standard
B partea activă are lungimea la jumătate din partea activă a chiuretelor Gracey After Five
C sunt disponibile în ambele variante, rigide şi de finisare
D prezintă o lamă cu 20% mai subţire decât cele standard
E lama este uşor curbată în sus

În evoluţia procesului carios din smalt, zona translucidă este:

A zona cea mai internă a leziunii
B prima zonă de alterare a smalţului
C denumită şi zonă de suprafaţă
D relativ neafectată, strat relativ intact
E vecină cu zona întunecoasă, spre suprafaţă

Tipuri de lambouri folosite pentru alveolotomie:

A lamboul trapezoidal
B lamboul "plic"
C lamboul triunghiular
D lamboul semilunar
E lamboul "în baionetă"

În profilaxia cariei dentare în perioada de creştere, măsurile specifice prevenţiei secundare sunt:

A educația nutriţională
B screening-ul periodic
C tratamentul prompt al cariilor incipiente prin restaurări preventive cu răşini
D educaţia oro-dentară
E monitorizarea anomaliilor de dezvoltare dentară

În urma unui tratament restaurativ recent la nivelul lui 4.6, un pacient acuză dureri de intensitate moderată, localizate, provocate de agenţi termici (rece) şi chimici (dulce), care durează câteva minute după îndepărtarea stimulului. Precizați variantele de tratament:

A coafaj indirect
B extirparea vitală
C drenaj endodontic
D coafaj direct
E administrarea de Amoxicilină 2g/zi asociată cu metronidazol 1,5g/zi

După Dan Theodorescu, sialolitiaza se manifestă clinic prin:

A abces salivar
B tumora salivară
C sialodochită
D edem interstitial
E colică salivară

Referitor la caracterele morfo-functionale ale dentinei:

A n zona circumpulpară canaliculele au un diametru mai mic
B dentina primară prezintă numeroşi tubuli dentinari
C dentina peritubulară este puternic mineralizată
D entina intertubulară este prezentă la dinţii nou erupţi
E dentina funcţională reprezintă un proces adaptativ

Semnele radiologice în ocluzia deschisă scheletică sunt reprezentate de:

A creşterea înălţimii verticale a ramului ascendent mandibular
B reducerea înălțimii verticale a ramului ascendent mandibular
C rotaţia anterioară a mandibulei
D rotaţia posterioară a mandibulei
E raportul dintre înălțimea posterioară şi înălțimea anterioară facială mai mic decât 0,65

Extracţia unui dinte permanent în scop ortodontic ține cont de:

A valoarea dento-parodontală a dintelui ales
B păstrarea cheii lui Angle
C deplasarea cât mai mică a apexurilor dintilor restanti
D asigurarea unor rapoarte ocluzo-articulare cât mai favorabile
E păstrarea simetriei arcadei

În cazul dinţilor permanenţi imaturi, caracteristicile afectării prin carie sunt:

A interesarea celor două arcade se face la fel
B la vârste mici de 6-7 ani, dinţii maxilari sunt mai grav afectați decât cei mandibulari
C primii molari sunt cei mai afectaţi
D răspândirea cariei se face simetric stânga-dreapta
E leziunile în oglindă apar rar

Cimenturile ionomer de sticlă folosite pentru cimentare în protetica fixă:

A fac priză printr-o reacție acid-bază
B lichidul conţine acid fosforic
C sunt insolubile
D aderă la dentină
E eliberează fluor

Factori ce produc dehiscenţa plăgii postextracţionale şi influenţează vindecarea întârziată:

A spină iritativă osoasă
B lambou suturat cu suport osos subiacent
C sutura lamboului în tensiune
D utilizarea unor ace de sutură rotunde pe secţiune
E lambouri cu bază mai largă decât marginea liberă

După stadiul de demineralizare a ţesuturilor dure dentare, formele clinice ale leziunilor carioase se împart în:

A leziuni necavitare la care demineralizarea este reversibilă
B leziuni cavitare
C leziuni necavitare la care demineralizarea este ireversibilă
D carii primare
E carii secundare

Anestezia plexală este frecvent folosită în stomatologie pentru:

A odontectomia molarilor de minte inferiori
B intervenții chirurgicale parodontale limitate
C adaptarea unei coroane la colet
D extirparea tumorilor gingivale
E inserarea implanturilor dentare

Terapia inițială din cadrul tratamentului parodontal este cunoscută şi sub denumirea de:

A terapia de menţinere
B terapia factorilor cauzali
C terapia etiologică
D terapia parodontală non-chirurgicală
E terapia de suport

Gingivitele descuamative pot apare în următoarele circumstanţe:

A hipertiroidismul
B boala Addison
C pemfigus vulgar
D sifilis
E lichen plan vezicular sau bulos

Semnele subiective care însoţesc abcesul acut periapical (parodontita apicală acută seroasă) sunt:

A durere lancinantă permanentă
B urere exacerbată de creşterea fluxului sangvin în extremitatea cefalică
C durere pulsatilă
D congestia mucoasei în dreptul rădăcinii
E durere ce se remite la calmantele uzuale

În cadrul planului de tratament în protezarea fixă, în cazul reabilitărilor orale - reconstructive, ghidajele ocluzale adecvate:

A ulcerații ale mucoasei
B pareza facială tranzitorie
C injectite postanestezice
D trismus persistent
E ruperea acului

Semnele de severitate ale compresiunii de maxilar apreciate pe teleradiografia de profil sunt:

A tipar facial hipodivergent
B tipar facial hiperdivergent
C unghi sfenoidal scăzut
D unghi ANB mărit
E unghi sfenoidal mărit

În gingivostomatita acută ulcero-necrotică, simptomatologia obiectivă descrie:

A senzația de gust metalic şi alterat
B rigiditatea feţei
C adenopatie regională
D accentuarea durerilor la contactul cu lichide dulci
E dureri spontane iradiate în oasele maxilare

Obiective în realizarea unei cavităţi de acces endodontic:

A eliminarea în totalitate a ţesuturilor dure dentare infectate, nesustinute
B eliminarea conţinutului camerei pulpare
C obţinerea unei cavităţi cu pereţi uşor convergenți spre ocluzal
D vizualizarea directă şi identificarea tuturor orificiilor canalelor radiculare
E asigurarea unui acces rectiliniu al instrumentelor endodontice până la ultima curbură a canalului radicular

Factori etiopatogenici generali ai incluziei dentare sunt:

A hipertiroidismul
B hervitaminoza D
C raze X
D asromegalia juvenilă
E tulburări neuropsihice

Indicații ale extracției dentare cu separație:

A în cazul producerii unei fracturi coronare în timpul manevrelor de extracţie cu cleştele
B dinţi cu distrucție coronară extinsă la care rădăcinile sunt fracturate complet la nivelul podelei camerei pulpare
C dinți cu rădăcini divergente
D molari temporari cu rizaliză accentuată
E dinți cu fenomene de hipercementoză

Leziunile de abfracţie (leziunile cuneiforme) sunt:

A localizate ocluzal
B generate de trauma ocluzală
C pierderi de substanță dentară cu aspect de "pană"
D cu rezistenţă redusă la atacul carios
E localizate frecvent vestibular

Factorii etiopatogenici ai pseudoprognatismului prin retrognatism maxilar sunt:

A succiunea degetului cu tracune pe incisivii inferiori
B sindromul Gorlin
C anodonția incisivilor laterali superiori
D ereditatea
E macroglosia asociată cu deglutiție palatală

Reciprocitatea croşetelor turnate:

A se realizează prin şlefuirea feței pe care se aplică bratul opozant
B asigură stabilizarea orizontală a protezei
C impune utilizarea croşetului RPI
D impune utilizarea unui pinten ranforsat cu un conector secundar
E împiedică desprinderea involuntară a protezei

Papilomul are următoarele semne clinice:

A formaţiune tumorală verucoasă
B leziune hemoragică
C consistență moale sau fermă
D suprafaţă neregulată
E suprafaţă netedă

Despicăturile asociate:

A presupun asocierea dintre formele de despicături complete anterioare şi posterioare
B respectă integritatea procesului alveolar
C procesul alveolar este interesat în toate situaţiile
D diagnosticul diferențial se face între agenezia de premaxilă şi despicătura mediană
E presupun asocierea între despicăturile uni-şi bilaterale

Elementele de vulnerabilitate histologică a epiteliului joncţional sunt:

A contactul plan dintre epiteliu şi lamina propria
B număr crescut de desmozomi în comparaţie cu epiteliul gingival extern
C spaţii intercelulare largi
D rezistenţă la detaşare redusă
E hiperkeratinizarea stratului superficial

Instrumentele sonice şi ultrasonice de detartraj prezintă faţă de cele manuale următoarele dezavantaje:

A vizibilitate redusă la instrumentare
B zgomot neplăcut
C dimensiune crescută a piesei de mână
D presiune laterală redusă
E disconfortul pacientului (particulele de apă)

În terapia parodontală a pacientului diabetic se constată:

A ameliorarea statusului parodontal al pacienţilor cu diabet de tip 1
B un efect mai redus asupra controlului glicemic la pacienții cu diabet de tip 2 decât la pacienţii cu diabet de tip 1
C creşterea valorilor hemoglobinei glicozilate (HbA1c)
D suprimarea procesului de glicare proteică de către tetracicline
E ameliorarea statusului parodontal al pacienţilor cu diabet de tip 2

În ectopia dentară reducerea/absenţa spaţiului necesar erupției şi alinierii dentare este determinată de:

A Ameziopoziția generalizată (MPG)
B dezvoltarea insuficientă a maxilarului în plan vertical
C macrodonția absolută sau relativă
D microdonția relativă
E dezvoltarea insuficientă a maxilarului în plan sagital

În comparaţie cu erupţia dinţilor temporari, erupţia dinţilor permanenţi:

A este mai lentă
B are o amplitudine mai mică
C este mai îndelungată
D are un tipar asimetric
E prezintă diferențe între erupţia dinţilor omologi mai mari de 4-6 luni

În etiologia incluziei dentare, pot fi obstacole în calea erupţiei dintelui:

A procese inflamatorii acute ale dinților temporari
B chistul pericoronar
C tulburări metabolice osoase locale
D fibromucoasa densă şi dură
E chistul folicular

Caracteristicile conectorului principal metalic sub formă de plăcuţă sunt:

A are lățime maximă de 7 mm
B la mandibulă are numai raport dento-mucozal
C nu se foloseşte la mandibulă
D poate fi transversal şi sagital
E grosimea este influențată de lăţime

Situaţii speciale în care se indică extracția dentară:

A dinți permanenți imposibil de redresat ortodontic
B leziuni dentoparodontale irecuperabile înainte de radio-chimioterapie
C dinți înclinaţi care defavorizează tratamentul protetic
D imposibilitatea de a realiza tratament conservator la persoane cu nevoi speciale
E pacienţi cu afecțiuni generale ce impun necesitatea asanării focarelor dentare înaintea unei intervenţii chirurgicale majore

Diagnosticul pozitiv al pulpitei cronice închise propriu-zise se pune pe baza următoarelor semne:

A sângerare abundentă în caz de deschidere a camerei pulpare
B insensibilitate
C percuție în ax pozitivă
D teste de vitalitate intens pozitive
E radiologic, apare contur modificat segmentar al canalului radicular

Referitor la examenele complementare utilizate în scopul stabilirii unui diagnostic corect în endodonție:

A testele electrice se realizează pe un dinte umed
B frezajul explorator este un test cu o valoare diagnostică ridicată
C testul de masticație se indică pentru a identifica fracturile coronare incomplete
D examenul radiologic în endodonție este optim atunci când radiografia retroalveolară se efectuează din incidenţă cestrică
E în cazul durerilor iradiate hemifaciale se poate folosi testul anesteziei selective

În patogeneza parodontitei, factorul de necroză tumorală alfa (TNF-alfa) prezintă următoarele efecte:

A creşte activitatea neutrofilelor
B inhiă sinteza metaloproteinazelor
C limitează reparaţia tisulară locală
D inhibă osteoclastele
E produce vasoconstricţie

Palparea parodonțiului marginal presupune:

A examinarea tactilă a furcațiilor
B inspectia tartrului şi a plăcii bacteriene
C înregistrarea mobilităţii dentare
D examinarea cu o sondă a punctelor de contact
E evaluarea lamineu dura

În ectopia orală:

A ecidiva este frecventă
B alinierea se produce cu dificultate
C contenţia este naturală
D recidiva este foarte rară
E răspunsul terapeutic este rapid

Etiologia genetică a transpoziției dentare este susținută de:

A predilecția pentru sexul masculin
B asocierea cu sindromul Down
C apariţia mai frecvent pe partea stângă
D asocierea cu anodonția de incisiv lateral superior
E prezenţa dintelui supranumerar în sectorul cu transpoziţia

Realizarea căii de alunecare "glide path" în cursul tratamentului endodontic:

A permite utilizarea în siguranță a instrumentelor rotative din nichel titan, reducând riscul de fractură a acestora
B scade durata de viaţă a instrumentelor utilizate pentru instrumentarea canalului radicular
C reduce timpul de lucru al instrumentării
D creste frecvența apariției durerilor post operatorii şi a duratei acestora
E asigură respectarea traiectoriei canalelor radiculare

Membranele resorbabile de colagen prezintă următoarele dezavantaje:

A afinitate celulară şi biointegrare redusă
B risc de transmitere a unor afecţiuni
C rată rapidă de degradare
D biocompatibilitate redusă
E eficacitate limitată la câteva săptămâni

În prepararea dinților pentru proteze fixe sunt utilizate pietre diamantate pentru turbină:

A conice, rotunjite la vârf pentru reducerea ocluzală
B conice, plate la vârf pentru tehnica slice-cut
C conice, în formă de flacără la vârf pentru preparatra fără prag
D efilate lungi pentru pragul drept
E pară pentru fetele linguale ale dinților frontali mandibulari

Dinţii din focarul de fractură mandibulară se conservă în următoarele situaţii:

A dinţii cu focare cronice periapicale care contribuie la stabilizarea fragmentelor osoase
B dinții cu fracturi coronare ce pot fi restaurate
C molari de minte semiincluşi la nivelul focarului de fractură
D molarii de minte total incluşi care nu împiedică reducerea fracturii
E dinții care contribuie la stabilizarea fragmentelor şi prezintă fracturi interradiculare

Parodontita apicală cronică acutizată:

A este denumită şi "abces apical cronic"
B este denumită şi "abces Phoenix"
C diagnosticul diferențial trebuie făcut şi cu patologia nevralgiformă (Zoster)
D examenul radiologic evidențiază spațiul periodontal care tinde să fie desfiinţat de zona hipermineralizată
E tratamentul este similar cu cel al parodontitelor simptomatice

Manifestări cardiovasculare ca reacţii adverse ale supradozajului cu mepivacaină sunt:

A hipertensiune arterială
B hipotensiune arterială
C nistagmus
D bradicardie
E vasodilatație

Timpul de clearance salivar:

A este direct proporţional cu intensitatea secreţiei salivare
B trebuie să fie cât mai lung pentru substanţele care asigură carioprotecţie
C are variații topografice din cauza stagnării salivei în anumite zone de pe suprafeţele unor dinţi
D trebuie să fie cât mai lung pentru substanţele alimentare ce favorizează apariția procesului carios
E este invers proporţional cu intensitatea secreţiei salivare

MTA (Mineral Trioxide Aggregate):

A este un silicat de calciu bioactiv
B are pH 12,5
C este usor de aplicat
D Deste hidrofil
E nu se recomandă în apexificare

În evaluarea uzurii dentare, indexul Smith-Knight:

A utilizează o scară de la 1 la 6
B scorul 2 înseamnă o uzură superficială de smalt şi- expunerea dentinei pe mai puţin de o treime din suprafaţă
C scorul 3 înseamnă uzura totală a smalțului şi expunerea dentinei pe mai mult de o treime din suprafaţă
D scorul 3 înseamnă dentină discret expusă cu zone concave
E prezintă și o formă simplificată cu o scară de la 0 la 3

Greşeli de tehnică ce duc la neinstalarea anesteziei nervului alveolar inferior se datorează puncției efectuate:

A prea jos ce determină anestezia nervului auriculotemporal
B prea sus ce determină paralizia muşchiului maseter
C prea lateral ce produce neinstalarea anesteziei
D prea medial ce produce pareza tranzitorie a nervului facial
E prea profund ce produce tulburări de deglutiţie

În prepararea dinților pentru proteze fixe unitare, menţinerea vitalităţii pulpare:

A este dependentă de protecţia termică şi mecanică oferită
B necesită un tratament antimicrobian specific
C impune utilizarea unui volum de apă de 30-50 ml/min pentru asigurarea răcirii în timpul preparației
D impune desicarea preparaţiei
E este contraindicată în cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare

Diagnosticul diferenţial al abcesului perimandibular se face cu:

A abcesul de lojă submandibulară
B adenita acută submandibulară
C chisturile mandibulare în curs de exteriorizare
D tumori suprainfectate ale corpului mandibular
E stafilocociile cutanate

Semne intraorale ce pot sugera incluzia dentară:

A dureri cu caracter nevralgiform, fără cauză precizată
B prezenta or fistule cronice, fără răspuns terapeutic
C aspect resorbit al crestei alveolare corespunzătoare
D reincluzia dinţilor vecini
E mobilitatea dinților vecini

Fiziologic, relația axelor dentare în sens mezio- distal:

A la mandibulă dinții posteriori sunt orientaţi spre distal
B la maxilar dinții posteriori sunt orientaţi spre mezial
C la maxilar dinții anteriori şi posteriori sunt orientaţi spre distal
D la mandibulă dinții anteriori sunt înclinaţi spre mezial
E la mandibulă dinții posteriori sunt înclinaţi spre mezial

Diagnosticul diferenţial al pulpitei acute seroase parţiale se face cu:

A hiperemia preinflamatorie
B parodontita apicală simptomatică
C pulpita acută seroasă totală
D necroza pulpară
E pulpita cronică închisă propriu-zisă

Contraindicațiile absolute ale extracţiei:

A purpura vasculară autoimună
B eucemia acută
C infarctul miocardic recent
D coagulopatii ereditare
E tratament anticoagulant

Coroanele pedodontice preformate utilizate în tratamentul cariei dinților temporari:

A necesită şlefuiri minime pentru adaptare
B refac punctele de contact
C sunt costisitoare
D refac dimensiunea verticală
E necesită realizarea unor etape de laborator

În protezarea edentației de clasa I Kennedy:

A dacă retentivitatea favorabilă se află plasată vestibulo-mezial se indică croşetul "agrafă de păr"
B premolarii secunzi sunt cei mai indicaţi pentru plasarea elementelor de menţinere indirectă
C menţinerea directă este asigurată cel mai frecvent de către croşete
D elementele contrabasculante trebuie plasate bilateral
E sprijinul protezei va fi întotdeauna mixt

Postoperator, după odontectomia molarului de minte inferior:

A periajul dentar se evită 72 de ore pentru a nu leza zona operată
B se poate instala un trismus moderat
C se indică tratament analgetic, antiinflamator
D tamponamentul supraalveolar se menţine maxim 30 de minute
E se indică aplicarea de prisnitz rece pe zona tumefiată în prima zi

Fractura corticalei linguale, ca accident în timpul extracţiei dentare se poate asocia cu:

A extracţia molarilor inferiori
B împingerea dintelui în spațiul pterigomaxilar
C impingerea dintelui în planşeul oral
D lezarea nervului alveolar inferior
E luxaţia ATM

Anodontia de premolar 2 poate fi:

A simetrică întotdeauna
B asociată cu reincluzia molarului II temporar
C cu sau fără persistenţa predecesorului temporar
D cu spaţiul parţial sau total închis
E asociată cu anodonția molarului II temporar

Coroanele ecuatoriale:

A sunt indicate pe dinți frontali globuloşi
B sunt indicate pe dinți laterali globuloşi
C necesită o reducere accentuată pe feţele axiale
D oferă protecţie pulpară în cazul dinţilor vitali
E reprezintă opțiunea standard de protezare fixă

Dispozitivele corono-radiculare sunt:

A coroane totale metalice cu pivot radicular
B restaurări ale unor bonturi dentare coronare agregate intraradicular, peste care se inseră proteze fixe unidentare extracoronare
C proteze fixe unidentare extracoronare cu agregare intraradiculară
D proteze fixe unidentare intracoronare cu agregare intraradiculară
E proteze fixe unidentare intraradiculare

După şcoala franceză, în compresiunea de maxilar pot apare următoarele simptome:

A endoalveolie maxilară
B exoalveolie mandibulară
C endognaţie maxilară
D exodenție laterală inferioară
E linguoversiunea sectoarelor laterale inferioare

Factorul genetic în etiologia ocluziei adânci acoperite este susţinut de:

A recidivă frecventă
B spaţiu redus de inocluzie fiziologică
C asocierea prognatismului mandibular cu ocluzia adâncă acoperită în cadrul aceluiaşi arbore genealogic
D influențare terapeutică dificilă
E prezenţa unui condil orientat oblic spre posterior

Factori locali implicați în hemoragiile postextracţionale:

A vasoconstricţia determinată de substanţe anestezice
B fragilitatea vasculară
C persistenţa ţesutului de granulație în alveolă
D fractura procesului alveolar
E nerespectarea de către pacient a recomandărilor postextracţionale

Manevra temporală Green de determinare a relaţiei centrice:

A se realizează prin compresiunea fascicolului anterior al temporalului
B se palpează în paralel condilii mandibulari
C necesită machete de ocluzie special pregătite
D are ca scop obținerea de contracţii musculare simetrice
E conduce mandibula într-o poziție mult mai retrudată decât RC

În granulomul periapical:

A subiectiv, pacientul acuză durere vielentă ce iradiază spre regiunile învecinate
B obiectiv, pacientul prezintă tegumente calde, destinse, uşor roşietice, dureroase la palpare
C radiologic, se evidenţiază o zonă de radiotransparenţă ce înconjoară apexul, cu un contur rotund-ovalar ce se continuă cu spaţiul periodontal
D diagnosticul diferențial al imaginii radiologice se face şi cu sinusul maxilar
E simptomatologia este ștearsă

Absenţa incisivului lateral poate fi protezată printr- o punte cu extensie:

A cu agregare doar pe canin
B cu agregare doar pe incisivul central
C la care se elimină contactele ocluzale statice şi dinamice de la nivelul extensiei
D la care se pot prepara pinteni de sprijin în obturații pe incisivul central vecin
E la care se poate modela faţa distală a extensiei astfel încât să încercuiască faţa mezială a dintelui vecin edentaţiei

În ocluzia adâncă acoperită, pe teleradiografia de profil se evidenţiază:

A unghi SNB micşorat
B unghi FMA micşorat
C cavitate glenoidă aplatizată
D unghiul mandibular mărit
E înălțimea facială anterioară redusă

Amprentele funcţionale mucostatice:

A pun în valoare succiunea
B au margini subţiri
C se înregistrează cu port-amprente prevăzute cu valuri de ocluzie
D pot utiliza protezele vechi
E au o utilizare extrem de redusă

Pentru eliminarea obstacolelor ce implică formarea unui nou ataşament gingival, în cadrul tratamentului pungilor parodontale, au fost propuse următoarele substanţe:

A laminină
B acid boric
C acid citric
D tetraciclină
E fibronectină

În cazul metodelor antropometrice, de apreciere a etajelor feței, fără repere preextracționale:

A metoda Boianov compară distanţa stomion-gnation cu distanta interpupilară
B metoda Willis măsoară egalitatea distanţelor subnazale-gnation şi fanta labială-fanta palpebrală
C metoda "compasului de aur Appenrodt" necesită utilizarea examenului radiologic
D metoda Leonardo da Vinci compară etajul inferior (Sn-Gn) cu etajul mijlociu măsurat (N-Sn)
E metoda Boianov se raportează la un raport constant de 3/5

Rolul cuspizilor inactivi este:

A menţin dimensiunea verticală de ocluzie
B anulează componentele orizontale ale forțelor ocluzale
C concentrează solicitările asupra dinților în axul lung al acestora
D asigură conducerea mandibulei în mişcări de lateralitate
E împiedică migrarea dinţilor

În anodonțiile subtotale, dinții existenţi sunt de cele mai multe ori:

A simetrici, reduşi de volum
B asimetrici, reduşi de volum
C cu rădăcini scurte
D cu rădăcini lungi, efilate
E cu discromii evidente

Tehnica de condensare laterală la rece utilizată pentru obturarea canalelor radiculare:

A necesită un timp crescut de lucru şi consum mai mare de conuri de gutapercă
B este recomandată în situaţia existenţei unei preparaţii fără stop apical
C impune utilizarea, în mod obligatoriu, a conurilor master standardizate, cu conicitate de cel puţin 4%
D este dificil de realizat în cazul canalelor lungi, care prezintă curburi accentuate
E favorizează obturarea canalelor laterale şi accesorii cu gutapercă şi sealer

Printre cauzele locale ale hemoragiei din timpul pulpectomiei vitale, se numără:

A perforarea podelei camerei pulpare
B extirparea incompletă
C suprainstrumentarea
D diatezele hemoragipare
E utilizarea soluţiilor anestezice pe bază de articaina

Flegmonul difuz hemifacial:

A are ca punct de plecare procese infecţioase ale dinţilor laterali inferiori
B fuzează rapid la nivelul regiunii temporale
C lipsa trismusului este o caracteristică
D edemul se poate extinde şi la nivelul buzei superioare
E evoluează cu disociație puls-temperatură

Ceramicile policristaline pot fi pe bază de:

A disilicat de litiu
B alumina armată cu zirconia
C zirconia stabilizată
D zirconia armată cu alumina
E răşini nano-ceramice

Testul de retropulsie a mandibulei este negativ în:

A pseudoprognatismul mandibular prin conducere condiliană
B pseudoprognatismul mandibular produs prin modificări de ax ale incisivilor superiori
C pseudoprognatismul mandibular prin conducere cuspidiană
D retrognatism maxilar
E prognatism anatomic

Implantele transosoase sunt indicate:

A la pacienţii cu diabet sever
B la pacienții cu osteoporoză asociată cu creastă reziduală atrofică la mandibulă
C în cazul unei mandibule cu atrofie şi fracturi asociate
D numai la maxilar
E atrofie clasa C Misch-Judy

În gingivita de sarcină semnele de îmbolnăvire sunt:

A mărirea de volum a gingiei
B senzaţia de uscăciune şi arsură la nivelul mucoasei gingivale
C sângerarea gingiei
D mobilitatea dentară de gradul 1 și 2
E fisuri ale mucoasei gingivale

În transpoziția dentară incompletă canin-incisiv lateral se efectuează:

A obligatoriu corectarea ordinii normale a dinţilor pe arcadă
B păstrarea în poziție a dinților şi ameliorarea morfologică prin tehnici de adiţie
C deplasarea dentară cea mai mică în direcţia pe care dintele o exprimă ca tendinţă
D corectarea dentară, ţinând cont de raportul dinților interesaţi în procesul transpoziției
E replantarea dintelui mai malpoziționat, urmată de imobilizare

Principalele medicamente implicate în producerea hiperplaziilor gingivale sunt:

A aminofenazona
B hidantoina
C antagoniştii de calciu
D antimalarice
E ciclosporinele

Următoarele afirmaţii legate de transpoziția dentară sunt adevărate:

A se întâlneşte în ambele dentiţii
B apare doar în dentiția permanentă
C este mai frecventă la sexul masculin
D la madibulă caninul îşi schimbă locul doar cu incisivul lateral
E la madibulă caninul îşi schimbă locul cu incisivul lateral şi premolarul prim

141 Pentru a obține rezistenţa structurală a restaurărilor metalo-ceramice:

A joncţiunea metalo-ceramică trebuie plasată la 1,5 mm de contactul ocluzal
B joncţiunea metalo-ceramică trebuie plasată la 1,5 mm de contactul proximal
C coeficientul de dilatare termică a aliajului metalic trebuie să fie mai mare decât al tipului de ceramică utilizat
D coeficientul de dilatare termică a aliajului metalic trebuie să fie mai mic decât al tipului de ceramică utilizat
E este necesară o grosime maximă de 0,5 mm pentru infrastructura metalică

În criza acută de astm, atitudinea pedodontică este:

A aşezarea copilului în clinostatism
B administrarea unui bronhodilatator inhalator
C administrarea de adrenalină
D administrarea unui corticosteroid
E administrarea de diazepam intravenos

Prepararea cavității de acces cu scopul efectuări unui tratament endodontic la nivelul premolarilor maxilari prezintă următoarele caracteristici:

A punctul iniţial de frezaj este reprezentat de centrul şanţului mezio-distal
B cavitatea are formă ovalară, axul lung urmărind direcţia şanţului mezio-distal
C cavitatea are pereţi laterali divergenți spre ocluzal
D pentru trepanare, freza va fi orientată perpendicular pe faţa ocluzală, până la perforarea plafonului camerei pulpare
E tavanul camerei pulpare se îndepărtează cu mişcări de translaţie mezio-distale

În grupa de anomalii ale prognatismului mandibular, punctul subnazale (Sn) este plasat faţă de planul Dreyfuss:

A anterior în prognatismul mandibular adevărat
B posterior în retrognatismul maxilar
C pe plan în pseudoprognatismul prin modificări de ax ale incisivilor
D posterior în pseudoprognatismul mandibular de conducere cuspidiană
E pe plan în pseudoprognatismul mandibular de conducere condiliană

În tehnica de periaj Fones:

A periuţa este aşezată în unghi de 45 grade faţă de axul lung al dinților
B mânerul periuței este paralel cu planul de ocluzie
C pentru periajul suprafeţelor ocluzale, mişcările periuţei vor fi antero-posterioare
D perii periuţei sunt forţaţi uşor în sulcusul gingival
E perii periuţei sunt forţaţi uşor în zona interproximală

În luxaţia cu intruzie a dinților temporari:

A nu apare sângerare gingivală imediat după accident
B dintele implicat prezintă mobilitate
C la percuţie apare un sunet metalic
D examenul radiologic nu este absolut necesar
E pe perioada de expectativă este obligatorie monitorizarea periodică

Port-amprentele cu contact marginal:

A sunt utilizate în amprentele cu compresiune selectivă
B au butoni de distanţare în dreptul molarilor de 6 ani
C se utilizează în amprentele decompresive
D obţin o compresiune mai mare la periferie
E obţin o succiune marginală optimă

În tratamentul necrozei şi gangrenei dinților temporari, măsurile de compromis (evidarea camerei pulpare şi lăsarea dintelui deschis) sunt indicate dacă:

A dintele nu are importanță funcţională
B există complicații grave precum abcese repetate
C extracţia nu are indicație categorică
D colaborarea cu copilul este imposibilă
E există condiţii ocluzale nefavorabile aplicării menţinătorului de spaţiu înaintea erupţiei molarului de 6 ani

Alveolita postextracţională ca şi complicaţie a anesteziei locale:

A apare mai frecvent după anestezia intraligamentară
B este incriminat vasoconstrictorul din substanţa anestezică
C apare mai frecvent după anestezia plexală
D se datorează hemoragiei abundente
E apare când antisepsia câmpului operator este deficitară

După extindere, parodontitele pot fi:

A formă moderată: CAL între 3 şi 4mm
B formă severă: CAL mai mare de 5mm
C formă generalizată: mai mult de 30% dinti implicati
D formă cu localizare incisivo-molară
E formă incipientă

Primele faze ale formării pungilor parodontale adevărate sunt determinate de o combinaţie de factori:

A tumefacția gingiei fixe
B detaşarea celulelor din zona cea mai coronară a epiteliului joncţional
C migrarea apicală, în zona de distrugere a fibrelor de colagen, a celor mai apicale celule ale epiteliului joncţional
D epiteliul pungii şi cel de ataşament devin subţiri ulcerate
E migrarea coronară a marginii gingivale

Referitor la mişcările automatizate efectuate de pacient în amprentarea funcțională:

A rezultate mai bune se obţin prin utilizarea unor proteze vechi
B se utilizează ca material de amprentare pasta oxid de zinc eugenol
C ca material de amprentare utilizează materiale cu priză retard
D sunt cele mai uzuale
E utilizează testele Franz Herbst

Clasificarea Costa a edentațiilor parţiale:

A este o clasificare descriptivă
B denumeşte ca edentație extinsă, edentația care depăşeşte sextantul iniţial al clasificării
C denumeşte ca edentație întinsă, edentația de cel puţin patru dinţi
D prevede, după Ioniță, citirea breşelor edentate de la dreapta la stânga la ambele maxilare
E poate preciza în cazul breşelor unilaterale partea pe care sunt plasate

Pentru menţinerea unui câmp operator uscat în timpul amprentării în protetica fixă se poate folosi:

A Saltropin
B Hidantoina
C Clonidina
D Acid citric
E Amoxicilina

Profilaxia osteoradionecrozei constă în:

A aplicarea de soluții antiseptice orale
B antibioterapie sistemică
C îndepărtarea atraumatică a sechestrelor complet delimitate
D înlăturarea tuturor leziunilor dentoparodontale septice
E ablația lucrărilor protetice metalice

Caracteristicile meziodensului sunt reprezentate de:

A apare pe ambele arcade
B poate erupe sau rămâne inclus
C are frecvent formă conică
D este uni sau bicuspidat
E poate provoca incluzia incisivilor centrali permanenţi

Factorii etiologici implicați în producerea unei diasteme adevărate sunt:

A canin inclus în poziție orizontală
B meziodens
C un fren lat al buzei superioare, cu inserţie înaltă
D un fren lat al buzei superioare, cu inserție joasă
E anodontia incisivului lateral

Factorii generali implicați în variațiile patologice ale erupţiei dinților permanenţi sunt:

A activitatea glandelor endocrine
B bolile genetice
C momentul naşterii
D sexul
E rahitismu

Conform clasificării gnatologice a relației ocluzale statice:

A se pot distinge tipuri de relații ocluzale
B în tipul II artroscopia este indicată
C în tipul I chirurgia ATM este contraindicată
D în tipul III se recurge la chirurgia afecțiunilor intracapsulare
E în tipul V foarte rar se apelează la agenţi medicamentoşi

Semnele de debut ale tumorilor de mezostructură de tip carcinom includ:

A ulcerații ale mucoasei crestei alveolare
B secreţii sero-sangvinolente pe o narină
C hipoestezia nervului infraorbitar
D mobilitate dentară
E diplopie

În ocluzia adâncă acoperită, pe ortopantomogramă se evidenţiază:

A unghi mandibular crescut
B condil scurt
C condil înalt cu dezvoltare predominant anterioară
D unghi mandibular micşorat
E curbă preangulară ștearsă

Discromiile de etiologie necarioasă apărute după formarea dintelui, pot fi:

A fiziologice
B patologice
C generate de depuneri de dentină primară
D generate de depuneri de dentină terţiară
E generate de factori de natură infecţioasă

Semnele faciale în compresiunea de maxilar cu prodenție sunt reprezentate de:

A buza superioară hipertonă
B linia surâsului joasă
C profil convex
D linia surâsului înaltă
E unghi nazo-labial redus

Despre sechestrul de erupție se poate afirma că:

A apare atunci când există un fragment osos pe faţa ocluzală a unui molar aflat în erupţie
B este provocat de neconcordanţa dintre viteza mică de erupţie dentară şi viteza mai mare de resorbţie a osului
C frecvent este simptomatic
D poate provoca dureri la masticaţie
E se elimină spontan

Diagnosticul diferenţial al granulomului periferic cu celule gigante se face cu:

A fibromul osifiant periferic
B papilomul mucoasei orale
C granulomul central cu celule gigante
D tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare
E botriomicom

Protocolul GBT (Guided Biofilm Therapy) pentru managementul biofilmului dentar include:

A evaluarea sănătăţii orale
B motivarea pacientului
C chiuretajul subgingival
D lambouri de asanare
E videnţierea biofilmului prin colorarea plăcii

Sursa exogenă în eroziunile acide poate fi reprezentata de:

A excesul de citrice
B regurgitati acide
C anorexia nervoasa
D utilizarea cronica a anumitor medicamente
E bauturilor carbogazoase

Referitor la zona coletului dentar:

A dentina are un număr mai redus de canalicule dentinare
B cementul acelular facilitează o retenţie eficientă materialelor de restaurare adezivă
C prismele de smalt au aspect atipic
D diametrul canaliculelor dentinare este redus
E canaliculele dentinare prezintă numeroase ramificaţii

În compresiunea de maxilar, pe teleradiografia cranio-facială de faţă se pot decela:

A îngustarea aperturii piriforme
B lărgirea bazei foselor nazale
C hipertrofia cornetelor nazale
D pereţi externi osoşi cu aspect vertical
E pereţi externi osoşi cu aspect orizontal

În pseudoprognatismul prin retrognatism maxilar factorii etiologici implicați sunt:

A macroglosia
B obstrucţia căilor respiratorii superioare
C ereditatea
D dormitul cu capul in hiperflexie
E cicatrici postchirurgicale (despicături)

În necroza pulpară, examenul obiectiv relevă următoarele:

A la inspecție, modificări de culoare (brună sau cenuşie) a ţesuturilor dure dentare
B la palparea prin sondare a canalelor radiculare, acestea sunt nedureroase
C percuţia în ax este negativă
D examenul radiologic nu evidenţiază modificări ale parodonțiului apical
E examenul radiologic evidențiază zone de radioopacitate accentuată la nivelul apexurilor

Forma de trapez pentru arcada inferioară este caracteristică în:

A ocluzia deschisă dismetabolică
B compresiunea de maxilar cu înghesuire
C pseudoprognatismul mandibular cu retrognatism maxilar
D ocluzia adâncă falsă
E ocluzia adâncă adevărată

Doza maximă de articaină 4% la adultul normoponderal fără afecțiuni generale este:

A 12,5 ml
B 500 mg
C 7 carpule
D 3,5 mg/kgc
E 300 mg

Care dintre următoarele fibre conjunctive se găsesc în corionul gingival?

A fibre circulare
B fibre oblice
C fibre apico-alveolare
D fibre transseptale
E fibre dento-periostale

Bolile din grupul de afecţiuni de tip parodontită prezintă următoarele caracteristici (după Tonnetti, 2018):

A inflamație gingivală cu sângerare la sondare
B distrucție rapidă/totală a țesutului
C simptomatologie zgomotoasă
D necroză/ulcerația papilelor interdentare
E pierdere de os evidenţiată radiologic

În profilaxia cariei dentare în perioada de creştere, clătirile orale cu clorhexidină:

A reprezintă tratamentul de elecție pentru menţinerea temporară a igienei orale la copiii cu dizabilităţi
B sunt recomandate copiilor cu vârsta mai mică de 6 ani
C prezintă efecte secundare frecvente
D reprezintă tratamentul de elecţie pentru menţinerea de lungă durată a igienei orale la copiii cu afecţiuni generale
E trebuie realizate cu 1-2 ore înaintea periajului

Şeile protezelor parţiale amovibile acrilice:

A preiau forţele generate de conectorul principal
B constituie şi un element antibasculant
C sunt realizate din aliaje metalice
D au amplitudinea superpozabilă pe amplitudinea spațiului protetic potenţial
E transmit forţele masticatorii numai suportului dentoparodontal

Caracteristicile principale ale comunicării verbale cu pacientul copil urmăresc:

A un limbaj simplu, accesibil
B descrieri ample ale procedurilor
C întrebări care să solicite răspunsuri de tip "da/nu"
D timbrul vocii calm, lent şi liniştit
E utilizarea eufemismelor

În tehnica preparării dinţilor pentru proteze fixe:

A pentru desfiinţarea contactului proximal, când spaţiul vertical interarcadic este redus, instrumentul abraziv poate fi orientat orizontal, mezio-distal
B pragul cervical rotunjit - sfert de elipsă se recomandă pentru coroanele monolitice
C preparația unidentară frontală pentru pinledge implică faţa linguală şi o singură faţă proximală
D o conicitate mai mare de 30 de grade este considerată o eroare severă
E nerespectarea morfologiei ocluzale este considerată o eroare de gravitate redusă

Caracterele durerii în pulpita acută seroasă totală:

A vie, localizată la nivelul dintelui cauzal
B pulsatilă
C nu se calmează la administrarea de antialgice
D continuă, lancinantă, insuportabilă
E nu depăşeşte linia mediană

Factori locali cu potențial etiologic în anodonție sunt:

A radiații
B traumatisme intrauterine
C necroza întinsă a maxilarelor
D despicături labio-maxilo-palatine
E naşterea cu forcepsul

Semnele clinice de malignizare ale unei tumori mixte parotidiene includ:

A consistenţa uniformă
B neregularitatea suprafeţei
C creşterea lentă a tumorii
D apariția adenopatiei regionale
E fixarea la ţesuturile adiacente

Extracţia dinţilor supranumerari este contraindicată în următoarele situaţii:

A microdonție
B incluzia unui dinte din seria normală
C diastema adevărată
D compresiunea de maxilar cu prodenţie
E existenţa unui dinte din seria normală compromis

Referitor la conceptele supraprotezelor cu sprijin implantar:

A la mandibulă, după Spiekermann, sunt descrise patru concepte
B conceptul I - la maxilar se indică la pacienţii cu resorbţie medie sau mare a crestelor edentate
C conceptul I - la maxilar se realizează o supraproteză cu extindere pe toată suprafața de sprijin a câmpului edentat total
D conceptul II la mandibulă - mezostructura este reprezentată de bară şi de mai mulți călăreți incluşi în proteza mobilă
E conceptul IV - la maxilar se inseră 4-6 implante în zona frontală

Diagnosticul diferenţial al osteomielitei nesupurate cronice de tip sclerogen se face cu:

A osteita periapicală
B osteoperiostita
C displaziile fibroase
D tumori benigne osoase
E osteomielita supurată

Principiile de tratament ale fasciitei necrozante includ:

A incizii cutanate în zonele de bombare maximă
B irigații abundente cu soluții antiseptice
C debridări extensive până în ţesuturi indemne
D drenaj cu lamă de polietilenă
E necrectomii multiple şi repetate

La dinții permanenți imaturi, elementele specifice de diagnostic în parodontita apicală acută în stadiul endoosos sunt:

A durere redusă ca intensitate
B senzaţie de egresiune a dintelui
C mobilitate redusă
D cameră pulpară închisă
E percuție în ax pozitivă

Conform regulilor lui Black pentru prepararea cavităţilor, la cavitatea de clasa a III-a retenţia se realizează prin:

A întâlnirea pereţilor laterali cu peretele parapulpar în unghiuri ascuțite
B orientarea pereţilor cavităţii astfel încât aceştia să fie paraleli cu direcţia transmiterii forţelor
C accentuarea unghiului incizal
D prepararea unei cavităţi de retenţie pe faţa orală în formă de coadă de rândunică, în cazul unor leziuni carioase mari
E mijloace suplimentare de retenţie precum ştifturile parapulpare

Caria circulară a dinților temporari:

A debutează ca o pigmentație la nivelul coletului, pe faţa vestibulară
B se extinde circular, mai mult în suprafaţă decât în profunzime
C apare rar la nivelul incisivilor superiori, molarilor primi superiori
D apare frecvent la nivelul incisivilor inferiori
E prezintă o progresie accelerată a leziunilor până la fracturarea dinților

Obiectivele tratamentului cariei simple la dinţii permanenți imaturi sunt:

A păstrarea vitalităţii pulpare în vederea continuării proceselor de apexificare
B conservarea cât mai mare a structurilor dure dentare sănătoase
C oprirea evoluţiei procesului carios
D stimularea mecanismelor de dentinogeneză primară
E păstrarea vitalităţii pulpare în vederea continuării şi definitivării proceselor de apexogeneză şi maturogeneză

Semnele clinice intraorale patognomonice pentru ocluzia deschisă dismetabolică sunt:

A boltă palatină plată
B arcada inferioară în formă de trapez
C displazii de smalt
D înclinarea anterioară a osului alveolar inferior
E asimetria inocluziei verticale

Despicăturile posterioare incomplete afectează:

A bolta palatină
B lueta
C procesul alveolar
D vălul palatin
E planşeul nazal

În cadrul regenerării parodontale, derivaţii matricei amelare (EMD) acţionează astfel:

A scad producţia de citokine
B inhibă angiogeneza
C scad expresia proteinelor morfogenice osoase
D atrag celulele mezenchimale precementoblastice
E modifică competiţia celulară prin suprimarea migrării celulelor epiteliale

Reacţii adverse produse de supradozajul cu articaină sunt:

A somnolenţă
B agitație, nervozitate
C hipertensiune arterială
D greţuri, vărsături
E necroză locală

Ocluzia deschisă poate fi consecința afectării condiliene indusă de:

A boala reumatoidă autoimună
B necroză avasculară
C sindrom Down
D displazia ectodermală
E chist branhial

Complicaţiile locale ale anesteziei loco-regionale sunt:

A ulcerații ale mucoasei
B pareza facială tranzitorie
C injectite postanestezice
D trismus persistent
E ruperea acului

Complicaţiile pe termen lung ale compresiunii de maxilar sunt:

A inflamații recurente ale urechii medii
B deschiderea frontală a ocluziei
C apariţia diastemelor patologice
D constricţia mandibulară
E apneea obstructivă de somn

Complicații mecanice asociate incluziei molarului de minte inferior:

A deplasări dentare cu rotaţie linguală sau vestibulară
B gingivostomatită odontiazică
C malocluzii datorită incongruenţei dento-alveolare
D resorbții radiculare ale molarului de 12 ani
E trismus

În protetica fixă, conectorii:

A reprezintă zonele de joncţiune dintre două elemente alăturate ale unei punti dentare
B realizează unirea şeilor protetice
C sunt reprezentaţi de zonele de joncţiune dintre elementele de agregare şi corpul de punte
D realizează unirea şeilor protetice cu elementele de menţinere, sprijin şi stabilizare
E pot fi rigizi sau non-rigizi

Materialele de elecţie utilizate în apexificarea la dinţii permanenţi imaturi sunt:

A hidroxid de calciu pur
B compomeri
C hidroxid de calciu în amestec cu Cresatin
D pastă cu antibiotice
E sulfat feric

Grile rezidentiat Medicina Dentara 2021