Grile Rezidentiat Medicina Dentara 2017

Pentru a verifica un răspuns mergi cu cursorul mouse-ului (sau tap pe mobil) pe textul “Vezi răspunsul corect".

Grile Rezidentiat Medicina Dentara 2017 complement simplu:

1. Aplicatiile de arsenic determina necroza pulpara prin:

A paralizia peretilor vasculari
B modificari brutale ale pH-ului
C lezarea membranei celulare
D depolimerizarea colagenului
E scaderea vascozitatii protoplasmei celulare

2. Ce tip de papilom prezinta risc de malignizare?

A veruca vulgara
B papilomul scuamos
C papilomul inversat
D papilomul cu celule cilindrice
E papilomul nu are risc de malignizare

3. Care dintre urmatoarele metode antropometrice de determinare a dimensiunii verticale la edentatul total utilizeaza ca segment etalon distanta dintre fanta labiala si unghiul extern al ochiului:

A Swenson
B Silvermann
C Wright
D Boianov
E Willis

4. Directia acului pentru anestezia nervilor alveolari supero-posteriori, pe cale intraorala este:

A sagitala anteroposterior
B in sus, inapoi si inauntru
C in sus, inapoi si in afara
D in sus, inainte si inauntru
E in sus inainte si in afara

5. Ce tip de nevralgie poate fi acompaniata de bradicardie si uneori sincopa ?

A nevralgia esentiala de trigemen
B nevralgia de glosofaringian
C nevralgia occipitala (Arnold)
D nevralgia nervului laringeu superior (Halphen)
E nevralgia din zona zoster

6. Materialul de obturatie de canal care determina o crestere importanta a intensitatii manifestarilor clinice in cazul unei depasiri apicale este:

A eugenatul de zinc iodoformat
B pasta Rookle’s
C pasta cu aldehida formica
D rasinile policondensate provenite din asocierea de aldehida formica si rezorcina
E pasta cu N2

7. Avantajele utilizarii linerilor cu hidroxid de calciu sunt:

A stimuleaza direct depunerea de dentina secundara
B alcalinitate scazuta
C efect bacteriostatic
D manipulare dificila a linerilor in suspensii apoase
E nu se dizolva usor in mediul apos, eliberand ionii hidroxil

8. Pentru dintii frontali superiori, edemul in parodontita apicala acuta seroasa (difuza) intereseaza:

A aripa nasului
B buza superioara
C regiunea palpebrala
D regiunea geniana
E regiunea temporala

9. Stadiul de “leziune initiala” din gingivita cronica prin inflamatie de cauza microbiana se caracterizeaza prin:

A hiperemie activa si flux de sange crescut in teritoriul capilar si venular
B cresterea numarului limfocitelor B
C lamina bazala fragmentata
D cresterea activitatii enzimatice
E microulceratii in epiteliu

10. Articaina este hidrolizata de colinesterazele plasmatice in proportie de:

A 95 %
B 100 %
C 90 %
D 75 %
E 50 %

11. Corpii Rushton de la nivelul membranei chistului radicular reprezinta:

A ingrosari ale stratului conjunctiv fibros
B focare de infiltrat inflamator
C granule de colesterol
D depozite de hemosiderina
E zone de calcificare liniara sau arcuata ale epitelului

12. Dupa Ackermann, citat de Boboc, referitor la etapizarea functiei masticatorii in dezvoltare, urmatoarea afirmatie este falsa:

A in primele luni de viata, absenta dintilor si morfologia ATM permit o mare libertate de miscare
B aparitia dintilor temporari si angrenajul interdentar duc la sistematizarea contractiilor musculare
C abraziunea dintilor temporari scade eficienta masticatorie
D abraziunea dintilor permanenti este o perioada de eficienta maxima masticatorie
E in perioada primei dentitii abrazate, se exercita o presiune functionala mai mare decat in prima dentitie neabrazata

13. Teoria mugurilor adamantini multipli, incriminanta in etiopatogenia dintilor supranumerari:

A explica formatiunile supranumerare de tip dens in dente
B explica formula dentara supranumerara pe o arcada si anodontia pe cealalta
C explica prezenta dintilor supranumerari in pozitie vestibulara
D nu a fost pusa in evidenta din punct de vedere histologic
E explica degenerarea ulterioara a formatiunilor epiteliale supranumerare in tumori odontogene

14. Conform clasificarii LAHSAl, subcalasa . . hS . . presupune:

A despicaturi complete bilaterale
B despicatura completa a buzei, pe partea dreapta
C despicatura completa a buzei, pe partea stanga
D despicatura incompleta a buzei si procesului alveolar stang
E despicatura incompleta a palatului dur. completa a valului palatin

15. Pentru realizarea intermediarilor suspendati ai puntii dentare trebuie sa dispunem de un spatiu protetic in sens vertical de minimum:

A 0,5-1 mm
B 3 mm
C 5 mm
D 6 mm
E 10 mm

16. Pentru pacientii cu risc cardiovascular mediu de endocardita bacteriana se recomanda urmatorul protocol standard de antibioprofilaxie:

A amoxicilina 2 g, doza unica, per os, cu o ora inaintea extractiilor
B amoxicilina 1,5 g, doza unica, per os, cu o ora inaintea extractiilor
C clindamicina 400 mg
D clindamicina 2 g
E amoxicilina 2,5 g, doza unica, per os, cu o ora inaintea extractiilor

17. Incluzia de canin este mai frecventa:

A bilateral
B oral
C la sexul masculin
D la maxilarul inferior
E unilateral stanga

18. Cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor:

A realizeaza stopurile de clasa a II-a
B realizeaza stopurile de clasa a III-a
C sunt cuspizi de echilibru
D contacteaza fosetele meziale ale dintilor omologi inferiori
E asigura conducerea mandibulei in miscarile de lateralitate

19. In cadrul prepararii dintelui (incisiv central maxilar) pentru coroana ceramica, muchiile rotunjite:

A constituie o zona de concentrare de stress
B pot duce la fisurarea coroanei
C pericicleaza stabilitatea coroanei
D nu impiedica aplicarea corecta a foliei de platina pe bontul mobil
E favorizeaza realizarea pragului

20. Pentru crearea lambourilor, in rezectia apicala, incizia trebuie sa se realizeze dupa urmatoarele principii, cu o exceptie:

A sa se execute printr-o singura miscare ferma
B sa protejeze structurile anatomice de vecinatate
C sa nu intersecteze o cavitate osoasa
D sa fie adaptata situatiei clinice date de edentatiile protezate conjunct
E sa nu fie practicata in concavitatile dintre eminentele radiculare

21. Dupa E. Ionescu, diastema falsa se poate referi la:

A spatierile datorate unor obiceiuri vicioase de interpozitii heterotrope intre dinti
B diastemizarea fiziologica
C spatiul dintre incisivii centrali determinat de existenta unui meziodens
D spatierile dim compresia de maxilar, forma cu prodentie si spatiere
E spatierile dupa extractia unor dinti permanenti din zona incisiva

22. Placa bacteriana subgingivala:

A are o flora aeroba
B are o flora dominant anaeroba, cu specii gram-negative
C este supusa mecanismelor de dezagregare prin masticatie
D dupa Nissangerd, se imparte in doua zone
E este usor accesibila masurilor de igiena obisnuite

23. Experientele efectuate pe animale gnotobiotice au demonstrat ca cel mai cariogen microorganism este:

A streptococul sanguis
B stretococul salivarius
C streptococul mitior
D nocardia
E streptococul mutans

24. Dupa E. Ionescu, meziodensul:

A apare cel mai frecvent pe linia mediana
B are volum de obicei mai mare decat al incisivilor din seria normala
C prezinta diametrul maxim la nivel ocluzal
D provoaca meziopozitia incisivilor centrali
E apare doar la maxilarul superior

25. Relatia miocentrica este obtinuta prin metoda:

A Brill
B Ramfjord
C Peter Dawson
D Jankelson
E Lucia

26. Aparitia alveolitei postextractionale nu este favorizata de:

A infectiile acute preexistente
B aplicarea intraalveolara a unor substante cu rol antiseptic
C activitate fibrinolitica scazuta
D tulburari vasomotorii regionale
E extractii laborioase

27. In cadrul testarii cu biomarkeri a afectiunilor gingivo-parodontale, testul Periocheck evidentiaza din lichidul santului gingival:

A aspartat-aminotransferaza
B elastaza
C proteinaze neutre
D prezenta a trei microbi patogeni
E metaboliti toxici

28. Crosetul Ney cu actiune posterioara se indica pe:

A dinti troncoconici cu linia ghid inalta
B molari si premolari cu linia ghid nr. 1
C molari si premolari cu linia ghid nr. 2
D premolari si canini
E molari izolati

29. Varful arcului gotic, obtinut prin metoda inscrierii grafice a relatiei centrice, la edentatul total, este corespondent:

A pozitiei de lateralitate maxima dreapta
B positiei de lateralitate maxima stanga
C pozitiei cap la cap
D pozitiei de propulsie maxima
E relatiei centrice

30. Referitor la stadiul de clopot din dezvoltarea dentara, urmatoarea afirmatie este adevarata (dupa Luca):

A bucla cervicala joaca un rol important in formarea tecii lui Hertwig
B epiteliul dentar extern este alcatuit din celule rotunde, cu citoplasma bogata in organite celulare
C epiteliul adamantin intern este format din celule cubice, din care se va forma membrana bazala
D epiteliul adamantin intern se mai numeste reticul stelat, datorita desmozomilor existenti la acest nivel
E cancavitatea clopotului este alcatuita dintr-un singur strat de celule cubice sarace in citoplasma

31. Anatomopatologic, ameloblastomul extraosos poate fi confundat cu:

A botriomicomul
B papilomul mucoasei orale
C fibromul mucoasei gingivale
D formele de debut ale leziunilor maligne epiteliale
E formele de debut ale leziunilor maligne glandulare

32. Pentru odontectomia molarilor de minte inferiori se vor respecta urmatoarele principii, cu o exceptie:

A expunerea optima a dintelui
B ostectomia
C separatia corono-radiculara, daca este cazul
D sutura intr-un plan
E utilizarea elevatorului Lecluse

33. Fractura Le Fort I se mai numeste:

A fractura tip Guerin
B disjunctie cronio-maxilara joasa
C fractura piramidala a maxilarului
D disjunctie cranio-maxilara inalta
E fractura transversala medie

34. Chistul folicular prezinta un risc moderat de transformare in:

A ameloblastom
B adamantinom
C carcinom spinocelular
D carcinom mucoepidermoid
E keratochistul odontogen primordial

35. Diagnosticul diferential al granulomului piogen gingival (epulis granulomatos) se face cu:

A carcinomul crestei alveolare
B papilomul crestei alveolare
C fibromul crestei alveolare
D absecul vestibular
E mucocelul

36. Keratochistul odontogen dentiger:

A se dezvolta pe baza cresterii presiunii osmotice intracapsulare
B se dezvolta in locul unui dinte
C deriva din epiteliul adamantin redus
D are caracter recidivant marcat
E deriva din resturile Serres

37. Examenul obiectiv in pulpita acuta seroasa partiala (coronara) pune in evidenta:

A un dinte de coloratie normala, cu o carie profunda si un depozit bogat de dentina alterata
B durere vie, localizata la un anumit dinte, provoacata de excitanti termici
C un dinte de coloratie normala, cu o carie profunda si deschiderea camerei pulpare
D teste de vitalitate negative
E deschiderea camerei pulpare determina evacuarea unei cantitati mici de puroi

38. Din punct de vedere anatomo-patologic, stratul mijlociu al membranei ranulei este alcatuit din:

A fibroblasti
B epiteliu pavimentos keratinizat
C epiteliu pavimentos nekeratinizat
D tesut conjunctiv bine vascularizat
E tesut conjunctiv slab vascularizat

39. Raspunsul complexului pulpo-dentinar al dintelui temporar la caria dentara include:

A cresterea numarului si dimensiunii odontoblastilor
B invazia de capilare in cariile superficiale
C invazia de celule rotunde in zona libera celulara a lui Weil
D scaderea numarului de celule inflamatorii la nivel pulpar numai sub procesele carioase foarte profunde
E inflamatia de tip cronic cand resorbtia radiculara este incipienta

40. Lamboul Ochsenbein-Luebke prezinta urmatorul dezavantaj:

A nu intereseaza festonul gingival
B evita dehiscentele non-patologice
C corticala ososasa bine evidentiata
D acces favorabil
E intereseaza festonul gingival

41. Dupa Luca, urmatoarea afirmatie referitoare la odontoclast este adevarata:

A este o celula mare, mononucleata, cu citoplasma saraca in organite celulare
B precursorul odontoclastului este monocitul periferic
C trecerea otontoclastului de la faza inactiva la cea activa este influentata de hormonii tiroidieni
D trecerea odontoclastului de la faza inactiva la cea activa este influentata de hormonul somatotrop hipofizar
E precursorul odontoclastului este mai putin diferentiat, din linia monocitelor medulare

Intre factorii etiopatogenici locali ai anodontiei se regaseste:

A hipertonia uterina
B nasterea cu forcepsul
C necroza intinsa a maxilarelor (din cursul bolilor eruptive)
D parodontita urliana a mamei
E proliferarea si invaginarea localizata a stratului tecii epiteliale a lui Hertwig

43. Conectorul principal maxilar denumit miniconector palatinal:

A este utilizat in edentatii bilaterale
B este utilizat in edentatii frontale
C este utilizat in edentatii unilaterale
D asigura un echilibru foarte bun
E este avantajos ca utilizare

44. Care enunt referitor la indicatiile extractiei dentare nu corespunde patologiei traumatice oro-maxilo-faciale:

A dinti cu fracturi corono-radiculare extinse
B dinti cu fracturi radiculare oblice
C dinti aflati in focarul de fractura
D dinti care au suferit transformari chistice
E dinti luxati complet

45. Diagnosticul diferential al cariei de biberon se face cu:

A leziunea hiperplazica a smaltului
B caria grefata pe hipoplazia smaltului
C maladia Cap de Pont
D dentinogeneza imperfecta
E defectele postraumatice de mineralizare dentara

46. Tratamentul gengrenei pulpare tine cont de urmatorii factori generali:

A integritatea coronara a dintelui tratat
B starea parodontiului marginal
C valoarea masticatorie si protetica a dintelui
D pacient cu o forma usoara de boala de focar
E topografia dintelui

47. Daca parodontita apicala hiperemica este o complicatie a gangrenei simple se va proceda astfel:

A tratament cu antiseptice
B tratament cu antibiotice pentru 7 zile
C daca dupa aplicarea antibioticelor, semnele inflamatiei parodontale tind sa se amplifice, se indeparteaza pansamentul si dintele va fi lasat deschis
D aplicarea unor sedinte de ionoforeza
E aplicarea unor sedinte de diatermie

48. Luxatia temporo-mandibulara anterioara acuta este favorizata de:

A cavitate glenoida bine reprezentata
B tubercul articular cu panta abrupta
C condil de dimensiuni mari
D cascat repetat
E laxitatea capsulei articulare

49. Teoria etiopatogenica mecanica a reincluziei dentare:

A se traduce printr-o insuficienta crestere osoasa verticala
B explica fenomenul de reincluzie prin ruperea echilibrului normal al arcadei dentare la nivelul punctelor de contact prin eruptia molarului de 6 ani
C explica mai degraba retentiile primare
D presupune in evolutia formarii dentare, deplasarea componentei conjunctivo-epiteliale din afara catre profunzimea maxilarului
E explica reincluzia molarului 2 permanent superior

50. Pasajul aerian nazofaringian realizeaza purificarea aerului inspirat prin:

A secretia de lizozim
B sistemul venos profund
C reteaua musculara densa cu functii de tesut erectil
D modificari de calibru ale sistemului cavernos
E modificari reflexe de calibru ale hipofaringelui

Grile Rezidentiat Medicina Dentara 2017 complement multiplu:

51. In necroza pulpara determinata de factori mecanici, initial se produce:

A o fragmentare a celulelor
B degenerarea fibrelor nervoase
C depolimerizarea activa, cu intreruperea continuitatii vaselor sanguine
D depozitare masiva a fibrinogenului iesit in vase
E stergerea desenului structural al pulpei

52. Cauze posibile ale decimentarii unui inlay:

A pereti verticali prea divergenti
B adancime prea mica
C cimentare defectuoasa
D pereti prea verticali (insertie fortata)
E lipsa extensiei preventive

53. Crosetul half and half (jumatate si jumatate):

A este un croset turnat monoactiv
B se indica in edentatii terminale
C are o buna retentie
D are un srijin bun
E asigura o incercuire buna

54. Jonctiunea muco-gingivala este vizibila:

A pe fata vestibulara a versantului alveolar maxilar
B pe fata vestibulara a versantului alveolar maxilar
C pe fata linguala a versantului alveolar mandibular
D pe fata palatinala a versantului alveolar maxilar
E sub forma liniei muco-gingivale

55. In parodontita marginala cronica profunda lent progresiva, la examenul obiectiv se evidentiaza:

A mobilitate patologica de gradul 2 sau 3
B pungi parodontale adevarate
C absenta retractiei gingivale
D eruptia activa accelerata
E halistereza

56. Coroana estetica se recomanda aproape exclusiv ca element unitar, in unele afectiuni coronare din zona frontala:

A distrofii, displazii, discromii
B nanism dentar sau alte dismorfii
C unele malpozitii
D carii profunde si extinse
E ocluzii adanci traumatizante

57. Diagnosticul diferential al osteoperiostitei se face cu:

A osteita
B osteomielita
C supuratiile periosoase
D osteomul osteoid
E displazia fibroasa

58. Dupa Dumitriu, mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt:

A stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare
B stimularea prelungirilor odontoblastice din tubii dentinari
C stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunilor pulpei dentare
D stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, ca urmare a deplasarii lichidului dentinal prin mecanisme hidrodinamice
E stimularea nervoasa prin mobilitatea patologica a dintelui

59. Care afirmatii sunt adevarate in privinta tehnicii “slide-lock“ utilizata pentru preparari atipice ale cavitatilor ocluzo-proximale pentru inlay?

A consta in realizarea unei retentii verticale in T in peretele vertical
B se recomanda exclusiv la cavitatile simple
C se recomanda exclusiv la cavitatile duble
D se recomanda atat la cavitati simple, cat si duble
E este recomandata ca metoda de bizotarea a marginilor cavitatii

60. Continutul anorganic al tartrului subgingival se caracterizeaza prin:

A un raport calciu-fosfor mai scazur
B un raport calciu-fosfor mai crescut
C un continut scazut de sodiu, indeosebi in portiunile profunde ale pungilor parodontale
D un continut mult mai ridicat de hidroxiapatita comparativ cu tartrul supragingival
E structura cristalina dispusa in pstru forme

61. Referitor la extractia aveoloplastica intraseptala urmatoarele enunturi sunt adevarate:

A Dean realizeaza fractura corticalelor vestibulare si orale prin presiune digitala
B dupa extractia seriata se realizeaza o incizie mucoperiostala pe mijlocul crestei alveolare
C Obwegesser realizeaza osteotomia corticalelor vestibulare si orale cu intrumentar rotativ, la baza crestei alveolare
D nu se indeparteaza septurile interdentare restante
E nu permite deretentivizarea corticalei vestibulare

62. Pintenul ocluzal:

A este elementul principal de sprijin al protezei partial scheletate
B se plaseaza intr-un lacas cu adancime de 1,5 mm
C are o lungime de 1/3 din diametrul mezio-distal al fetei ocluzale
D are o latime de 1/3 din dimensiunea vestibulo-orala al fetei ocluzale
E asigura functia de reciprocitate

63. Intermediarii cu raport tangent liniar ai puntilor din zona de sprijin la maxilar prezinta urmatoarele caracteristici:

A se indica daca spatiul protetic este mic si creasta plata
B nu se utilizeaza in cazul crestelor de latime medie sau inguste
C au contact cu mucoasa pe versantul vestibular al crestei la nivelul coletulu intermediarilor
D fata orala este inclinata intr-un unghide 40-50 grade, orientat vestibulo-oral,de sus in jos
E la o distanta mare intre creasta si planul de ocluzie, fata orala trebuie sa aiba o inclinare care sa faciliteze alunecarea alimentelor

64. Matricea intermicrobiana contine urmatoarele materiale organice:

A levan
B galactoza
C fosfor
D endotoxine lipopolizaharidice
E potasiu

65. La edentatul total, marginea bordurii de ocluzie a sablonului, in zona frontala, poate fi plasata mai sus decat reperul obisnuit, in caz de:

A hipotonie generalizata
B atrofie marcata a maxilarului
C atrofie marcata a maxilarului
D necesitate de a reda morfologia secundara dentara anterioara edentatiei
E dificultatea de a determina relatia centrica

66. Dupa E. Ionescu, dintii neonatali propriu-zisi:

A sunt localizati mai frecvent la nivelul grupului incisiv inferior
B sunt vizibili la momentul nasterii
C prezinta radacini scurte, efilate
D apar in primele luni ale vietii
E prezinta un tesul conjunctiv pulpar foarte bogat vascularizat, acoperit de un strat extrem de fin de smalt

67. Tulburarile senzitive determinate de incluzia molarului de minte sunt:

A sinalgii dento-cutanate
B otalgii
C paralizii faciale
D sialoree
E algii cervico-faciale

68. Conectorul principal mandibular bara linguala se situeaza:

A la 0,2-1 mm de parodontiul marginal
B in contact cu plnaseul bucal
C la cel putin 3 mm de planseul bucal
D la distanta de 1-1,5 mm de versantul lingual cand acesta este vertical
E la distanta de 1-1,5 mm de versantul lingual cand acesta este oblic

69. Indicatiile folosirii clorhexidinei in tratamentul medicamentos impotriva placii microbiene sunt:

A prevenirea depunerii placii microbiene
B gingivite acute
C abcese parodontale marginale
D gingivite cronice si parodontite marginale cronice
E lacune cuneiforme

70. Referitor la conectorul principal tip bara palatina transversala, putem afirma:

A bara mijlocie este situata la nivelul molarului I
B se aplica la limita de reflexie a valului palatin
C bara anterioara urmareste curbura arcadei
D bara anterioara este situata in regiunea de frecare
E bara anterioara trebuie sa fie mai lata si mai groasa

71. Oncocitomul apare mai frecvent:

A dupa 50 de ani
B la tineri
C la nivelul glandelor salivare mici
D la nivelul glandei submandibulare
E la nivelul lobului superficial al glandei parotide

72. Glucoziltransferaza, factor de virulenta al streptococului mutans, codificata prin gena GtfC:

A sintetizeaza dextrani solubili, cu greutate moleculara scazuta, intr-o maniera initial independenta
B se poate recombina cu gena gtfB a Streptococului mutans, generand o gena hibrida si in consecinta un dextran diferit de cel obisnuit
C codifica activarea fosforilazei
D are cea mai mare afinitate pentru hidroxiapatita
E nu are cea mai mare afinitate pentru suprafetele de hidroxiapatita acoperite de saliva

73. Printre semnele clinice ale anchilozei temporo-mandibulare de cauza extracapsulara se numara:

A limitarea totala a deschiderii gurii
B devierea mandibulei de partea afectata
C devierea mandibulei de partea neafectata
D miscari de protruzie limitate, dar prezente
E simetria faciala pastrata

74. Pozitia gingiei (dupa Dumitriu) fata de dinte depinde de:

A varsta
B sex
C parafunctii
D alimentatie
E traumatisme indirecte, ocluzale

75. In parodontita apicala acuta exudativa purulenta, faza subperiostala, se procedeaza la:

A drenaj endodontic
B incizie mucoperiostala si lama de dren pentru 24 ore
C administrare de antialgice
D drenaj transosos asociat cu tratament energic cu antibiotice
E extractia dintelui si drenaj alveolar

76. In tratamentul gingivitelor, in timpul sarcinii, se recomanda:

A sedinte scurte
B evitarea tratamentului in trimestrul al treilea de sarcina
C evitarea tratamentului in trimestrul al doilea de sarcina
D efectuarea tratamentelor chirurgicale
E sedinte lungi pentru evitarea deplastilor numeroase

77. In conceperea design-ului intermediarilor unei proteze fixe trebuie avute in vedere urmatoarele variabile:

A lungimea, latimea si inaltimea spatiului edentat
B forma crestei edentate
C starea tesuturilor moi ce acopera creasta
D nuanta coloristica a materialului fizionomic
E uniformitatea stratului de ceramica pe toatesuprafetele scheletului metalic

78. Convexitatea intermediarilor puntilor dentare:

A trebuie realizata in toate sensurile
B trebuie realizata doar pe fata vestibulara, similar suprafetelor dintilor naturali
C ofera posibilitate de igienizare foarte buna
D nu ofera posibilitatea de lustruire
E ofera conditii pentru depunderea placii bacteriene

79. In cazul in care persista hemoragia in canalul radicular, atitudinea terapeutica variaza in raport de urmatoarele cauze locale care au provocat hemoragia:

A perorarea podelei camerei pulpare
B cai false radiculare
C stari fiziologice congestive
D hemofilia
E traumatizarea parodontiului apical in cursul tratamentului mecanic

80. In clasificarea gnatologica a relatiilor ocluzale statice a lui P. Dawson, care tipuri au ca aplicatie clinica lipsa discomfortului in ATM si musculatura masticatorie, chiar la forte mari de contractie:

A tipul I
B tipul I A
C tipul II
D tipul III
E tipul IV

81. La edentatul total, instabilitatea marcata a mandibulei in cursul determinarii relatiei centrice se datoreaza:

A hiperlaxitatii ligamentare
B uzurii osoase articulare
C stergerii reflexelor de pozitionare centrica
D absentei stopurilor ocluzale in zona frontala
E disparitiei planului de ocluzie

82. Tumefierea din flegmonul difuz hemifacial are o tendinta extensiva, cuprinzand progresiv regiunea:

A palpebrala
B parietala
C occipitala
D temporala
E parotideo-maseterina

83. Virusurile HPV constant identificate in papiloamele cu localizare orala sunt:

A tip 2
B tip 3
C tip 5
D tip 10
E tip 11

84. Intermediarii cu contact punctiform ai puntii dentare:

A realizeaza contact punctiform cu versantul vestibular al crestei
B se numesc si “corpuri de punte conice”
C se indica la creste inguste
D favorizeaza retentia alimentelor
E sunt foarte accesibili autocuratirii

85. Gingivo-stomatita ulcero-necrotica este:

A o entitate clinica
B favorizata de pericoronarite
C o complicatie a abcesului parodontal marginal
D o complicatie a necrozelor pulpare
E o complicatie a pulpitelor acute

86. Pentru a stabili conduita terapeutica fata de dintii din focarul de fractura trebuie sa se evalueaze:

A rolul dintelui in contentia fracturii
B mobilitatea acestuia in focarul de fractura
C integritatea dintilor adiacenti focarului
D rolul sau fizionomic si functional
E gradul de deplasare al fragmentelor osoase

87. Responsabil de leziunile tisulare din gangrena este si tesutul pulpar propriu-zis, prin elaborarea unor elemente cu actiune distructiva locala:

A acizi nucleici
B histamina
C limfotoxine
D aldolaza
E staterina

88. Caria rampanta:

A se intalneste numai la dintii temporari
B are un debut brusc
C este favorizata de fluxul salivar abundent
D este favorizata de reducerea fluxului salivar
E nu intereseaza niciodata dintii frontali inferiori

89. Referitor la realizarea pragului, in cadrul prepararii dintelui pentru coroana ceramica, se recomanda ca:

A trecerea de la zona de prag subgingival vestibular la cel supragingival de pe fata orala sa fie lunga si nedefinita
B marginile pragului sa fie bizotate foarte fin
C sa nu se utilizeze bizotatoare de smalt
D sa se realizeze adancimea necesara de la inceput
E sa se utilizeze freze diamantate cu granulatie mare

90. Simptomatologia parodontitei juvenile este caracterizata prin:

A inflamatie evidenta clinic
B abraziune dentara patologica generalizata
C pungi parodontale adevarate
D hiperestezie dentinara
E migrarea incisivilor maxilari vestibular si distal

91. Adenopatia metastazica in tumorile maligne ale maxilarului:

A are o incidenta scazuta
B are o incidenta marita
C apare mai des la carcinoamele de infrastructura
D apare mai des la carcinoamele de mezostructura
E apare mai des la carcinoamele de suprastructura

92. Apexificarea in gangrena simpla si parodontitele apicale cronice:

A este un procedeu terapeutic care nu depinde devarsta pacientului
B este un procedeu terapeutic care se aplica doar la persoane tinere
C necesita reimprospatarea periodica a hidroxidului de calciu timp de 3-18 luni
D necesita aplicarea hidroxidului de calciu pana la inchiderea totala sau numai partiala a unui apex imatur, larg deschis
E necesita aplicarea de antiseptice conventionale sau antibiotice

93. La prepararea dintelui pentru coroana mixta, fata ocluzala se reduce cu:

A 2-2,5 mm cand va fi aplicat material fizionomic si pe fata ocluzala
B 1,5 mm din cuspizii principali cand ocluzal va fi numai metal
C 2,5 mm din cuspizii principali cand ocluzal va fi numai metal
D 1 mm din cuspizii secundari cand ocluzal va fi numai metal
E 2 mm din cuspizii secundari cand ocluzal va fi numai metal

94. Dupa E. Ionescu, diastemele fizionomice apar:

A odata cu eruptia incisivilor centrali superiori temporari
B in conditiile unei dezvoltari armonioase in dentitia temporara
C incepand cu varsta de 4-5 ani
D in microdontia generalizata relativa
E odata cu eruptia incisivilor centrali superiori permanenti

95. Rezectia osoasa marginala sau segmentara in tratamentul keratochistului este indicata:

A in stadiile incipiente ale leziunii
B in localizarile la mandibula
C in localizarile la maxilar, zona posterioara
D dupa recidive multiple postoperatorii
E in cazul erodarii corticalelor osoase

96. In etiopatogeneza parodontopatiilor marginale cronice, hipofunctia glandei tiroide se manifesta prin:

A edem gingival
B “semnul palariei, al manusilor, al pantofilor”
C incongruenta dento-alveolara cu inghesuire
D efecte osteoclazice asupra osului alveolar
E usoara crestere a mobilitatii dentare

97. Orificiile canalelor radiculare obstruate consecutiv depunerilor de dentina de reactie, se pot permeabiliza prin aplicarea in camera pulpara cu ajutorul unei pipete capilare de:

A solutia 10 % de EDTA
B hipoclorit de sodiu 5 %
C acid clorhidric concentrat
D cloramina
E acid sulfuric 20-30 %

98. Dupa Boboc, producerea unui palat ingust si inalt, conex cu existenta unei respiratii orale, se poate datora:

A unei despicaturi maxilo-palatine
B hipertensiunii expiratiei bucale in cazurile in care s-ar produce o inchidere a valvulei labiale prin sugerea buzelor
C unui dezechilibru intre presiunea negativa a inspiratiei nazale, care nu este echilibrata de presiunea expiratiei nazale
D suprapunerii unei deglutitii infantile de tip lateral
E asocierii cu obiceiul vicios de interpozitie autotropa cu succiune a mucoasei jugale

99. Tratamentul afectarii gingivo-osoase de gradul I a bifurcatiilor si trifurcatiilor dintilor laterali consta in :

A debridare gingivala, detartraj
B chiuretaj subgingival
C operatii cu lambou
D tehnici de regenerare tisulara ghidata
E premolerizare

100. Factorii de risc in recidiva keratochistului sunt:

A formele multiloculare
B formele ce au erodat corticala osoasa
C formele odontogene primordiale
D formele odontogene dentigere
E localizarea la maxilarul superior

101. Crosetul Ney nr 1:

A este aplicat pe dinti cu linia ghid nr. 1
B este aplicat pe dinti cu linia ghid nr. 2
C prezinta o excelenta reciprocitate
D asigura un sprijin bun
E prezinta excelenta incercuire

102. Pulpita dintilor temporari are urmatoarele elemente de diagnostic:

A diagnosticul este foarte usor de precizat
B simptomatologia clinica este corelata modificarilor histopatologice
C nu exista corelatie intre simptomatologia clinica si modificarile histopatologice
D subiectiv simptomatologia este stearsa si incerta
E examenul obiectiv nu este important pentru precizarea diagnosticului

103. Avantajele utilizarii CIS fotopolimerizabil sunt:

A priza rapida
B rezistenta mecanica scazuta
C solubilitate crescuta in lichidele de microinfiltratie
D buna rezistenta la desicare
E efect cariostatic

104. Crosetul inelar` din cadrul sistemului Roach:

A are un contact strans cu dintele, situat supraecuatorial
B este indicat pe premolarii izolati convergenti
C asigura sprijin
D asigura stabilitate
E asigura retentie

105. Diagnosticul diferential al chistului folicular se face cu:

A chistul radicular
B ameloblastomul
C fibromul ameloblastic
D keratochistul odontogen dentiger
E keratochistul odontogen primordial

106. Cu cat unghiul Bennett este mai mare, cu atat:

A relieful ocluzal trebuie sa fie mai accentuat
B relieful ocluzal trebuie sa fie mai sters
C miscarea de propulsie este mai limitata
D concavitatea fetelor palatinale ale frontalilor trebuie sa fie mai accentuata
E concavitatea fetelor palatinale ale frontalilor trebuie sa fie mai putin accentuata

107. Care din afirmatiile de mai jos pentru plastia santului pelvilingual, sunt corecte:

A a fost descrisa de Trauner in 1952
B utilizeaza lambouri totale labiale si jugale
C se dezinsera fibrele muschiului milohioidian de periost
D a fost descrisa de Kazanjian in 1924
E suprafata de periost expusa se acopera cu grefe de piele

108. Diagnosticul diferential al tumorilor maligne de limba si planseu se poate face cu:

A flegmonul planseului bucal
B afte bucale
C herpes bucal
D stomatita ulceronecrotica
E sifilis primar

109. Printre consecintele reincluziei dentare se numera:

A parodontopatie marginala cronica prin denudarea dintilor vecini
B resorbtia mugurelui dintelui succesional
C tulburari de ocluzie datorate migrarilor dintilor antagonisti si inclinarii vecinilor
D aparitia dintilor Turner
E carii de colet si radiculare ale dintilor vecini prin erodarea de zone retentive subgingivale

110. Urmatoarele tulburari clinice pot sugera prezenta unui dinte inclus (dupa E. Ionescu):

A aspect de creasta edentata, cu atrofie marcata transversala si verticala
B dureri cu caracter nevralgiform, fara cauza precizata
C torsionari si mortificari ale dintilor vecini
D prezenta unor fistule cronice, fara raspuns terapeutic
E dureri cronice localizate, de intensitate moderata

111. Diagnosticul diferential al chistului radicular lateral se face cu :

A chistul folicular
B chistul parodontal lateral
C keratochistul odontogen primordial
D keratochistul odontogen dentiger
E parodontopatie marginala cronica profunda

112. Diagnosticul de gangrena simpla totala a dintilor temporari se pune pe urmatoarele semne:

A camera pulpara deschisa
B durere moderata
C percutia in ax negativa
D sangerare la palpare
E semne radiologice

113. Alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicarii oro-sinusale se face in functie de:

A marimea defectului
B prezenta dintilor
C experienta chirurgului
D absenta lucrarilor protetice fixe
E optiunea proteticianului

114. Compozitele fluide, comparativ cu compozitele hibride conventionale, se caracterizeaza prin:

A rezistenta mare la abraziune
B rezistenta mare la compresie
C cresterea proportiei de rasina, cu reducerea implicita a vascozitatii
D modul de elasticitate mai scazut
E scaderea proportiei de rasina, cu reducerea implicita a vascozitatii

115. Dupa E. Ionescu, diastema primara este produsa de:

A prezenta unui meziodens inclus
B o transmitere ereditara de tip dominant
C incluzia orizontala a caninului care preseaza apexul incisivului central
D un fren lat al buzei superioare, cu insertie inalta
E o transmitere ereditara de tip recesiv

116. Contraindicatiile coroanelor mixte sunt:

A pe dinti scurti, cu retentie redusa
B pe dinti cu distructii mari, pana la realizarea unui dispozitiv corono-radicular
C in ocluzii cap la cap
D in abrazii avansate
E la persoane varstnice

117. Examenul subiectiv in pulpita acuta purulenta partiala evidentiaza:

A dinte de coloratie normala, cu o carie profunda si un depozit bogat de dentina alterata
B durere vie, localizata la inceput, apoi iradiata
C durere cu caracter pulsatil
D crize dureroase spontane, mai ales noaptea, ce dureaza cateva ore
E durerea este exacerbata la rece

118. Antibioterapia tintita in supuratiile oro-maxilo-faciale se indica in urmatoarele situatii:

A supuratii trenante
B tratament initial antibiotic ineficient
C supuratii ce intereseaza spatiilefasciale profunde
D supuratii ce intereseaza spatiilefasciale superficiale
E pacienti tineri

119. In tratamentul endodontic, examenul radiologic initial ne da relatii cu privire la:

A existenta unor fracturi radiculare
B existenta unor cai false
C implantarea dintelui si valoarea lui protetica
D directia in care trebuie sa se insiste cu instrumentele si asupra profunzimii la care au ajuns acestea
E numarul, dimensiunea si prezenta angulatiilor canalelor radiculare

120. La examenul clinic al pacientului care practica obiceiul vicios de interpozitie cu succiune heterotropa intensa se observa:

A unghia degetului supt este denivelata
B ingrosarea pielii degetului in zona interesata
C contractii ritmice ale musculaturii labiale in jurul elementului interpus, cu existenta unor depresiuni jugale
D atenuarea santurilor juxtacomisurale
E scaderea tonusului labial

121. Inlay-urile compuse sunt:

A cu crampoane
B cu gliserina
C cu claveta
D cu conectori
E cu bara sagitala

122. Formele de debut ale tumorilor maligne de mucoasa gingivala sunt:

A nodulara
B ulcerativa
C vegetativa
D terebranta
E schiroasa

123. Tratamentul formatiunilor benigne parotidiene poate fi simpla enucleere in cazul:

A adenomului pleomorf
B tumorii Warthin
C mioepiteliomului
D fibrolipomul
E chistul sebaceu

124. Exista conditii care pot sa duca la sporirea extensiei in pregatirea cavitatilor, in tratamentul cariei simple si anume :

A necesitatea de a ajusta conturul dintilor
B restaurarea dintilor care vor deveni stalpi de punte
C handicap psihic sau fizic
D pacienti tineri
E necesitatea pentru masuri suplimentare ale retentiei si rezistentei

125. Semnele clinice obiective in patrodontita apicala acuta seroasa sunt :

A congestia mucoasei in dreptul radacinii
B depresibilitate si durere la alpare cu degetul pe mucoasa orala sau vestibulara
C durerea are un mers ascendent, de la simpla jena pana la dureri insuportabile
D adenopatie regionala, cu ganglioni indurati si mariti de volum
E edem de vecinatate prin efractie vasculara, cu tumefierea regiunii in care este situat dintele

126. Caracterele morfologice ale incisivului central superior temporar sunt:

A diametru mezio-distal coronar mai mic ca cel cervico-incizal
B coroana bombata in sens vestibulo-oral, in special spre colet
C unghiul mezio-incizal rotunjit
D unghiul disto-incizal rotunjit
E puncte de contact cu dintii vecini, intinse pe toata suprafata aproximala

127. Placuta lui Fox se utilizeaza pentru verificarea:

A orientarii planului de ocluzie in zona anterioara
B orientarii planului de ocluzie in zona laterala
C determinarii curburii vestibulare a bordurii sablonului superior
D determinarii dimensiunii verticale de ocluzie
E determinarii relatiei centrice

128. Se considera ca resorbtia radacinii dintilor temporari:

A are debutul cu 3-4 ani inainte de inlocuire
B incepe la varsta de 6 ani pentru incisivi
C incepe dupa 8 ani pentru molarii inferiori
D incepe dupa 8 ani pentru caninii inferiori
E incepe dupa 8 ani pentru caninii superiori

129. Indicatiile coroanei mixte sunt:

A pe dinti cu afectiuni coronare care nu beneficiaza de metoda reconstituirii sau fatetarii
B ca retentori pantru punti, chiar si pe dinti integri
C exclusiv pe dintii frontali si premolari
D numai pe molari
E pe dinti in oropozitie, pentru alinierea estetica

130. Aspectul radiologic in ameloblastomul intraosos solid (multichistic) este:

A radioopacitate difuza
B radiotransparenta unica, bine delimitata
C radiotransparenta multiloculara cu margini neregulate
D aspect de “fragure de miere”
E aspect de “baloane de sapun”

131. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta dezavantaje ale inlay-urilor din aliaje metalice:

A sunt exigente privind executia clinica si tehnica
B nu refac corect morfologia ocluzala
C nu refac corect punctele de contact proximal
D nu protejeaza smaltul, neacoperind zonele bizotate cavo-superficiale
E nu sunt estetice

132. Evolutia parodontitei apicale acute hiperemice este spre:

A parodontita cronica fibroasa
B parodontita apicala purulenta
C parodontita apicala seroasa
D parodontita apicala cronica condensata
E osteita paradentara a lui Merkior

133. “Triunghiul de toleranta ocluzala“ descris de Mario Sprigi:

A descrie libertatea de deplasare a cuspidului in foseta antagonista sagital si transversal
B are baza de 2 mm
C are inaltimea de 0,2-1,75 mm
D este triunghiul bicondilo-simfizar
E se refera la deplasarea condilului orbitant in miscarea de lateralitate

134. Printre efectele secundare ale utilizarii prelungite a clorhexidinei in tratamentul medicamentos impotriva placii microbiene se numara:

A depunere crescura de tratru supragingival
B coloratii galben-maronii ale dintilor, obturatiilor fizionomice si ale suprafetei dorsale a limbii
C dezvoltarea in timp a rezistentei din partea microorganismelor bucale
D modificari tranzitorii ale secretiei salvare
E tulburari digestive

135. Dupa Boboc, intre mecanismele prin care anomalia dento-maxilara influenteaza masticatia, se regasesc:

A cresterea suprafetei de contact ocluzal in ocluzia deschisa
B reducerea suprafetei de contact ocluzal in ocluzia distalizata
C infrasolicitarea functionala la nivelul dintilor ce nu pot intra in contact in ocluzia progena cu inocluzie sagitala
D limitarea miscarilor masticatorii de circumductie in malpozitiile dentare orizontale
E cresterea pragului de sensibilitate parodontala la nivelul dintilor cu infrasolicitare ocluzala

136. Anatomo-patologic, chistul dermoid prezinta:

A membrana groasa
B membrana subtire
C epiteliu stratificat nekeratinizat
D epiteliu stratificat keratinizat
E glande sudoripare

137. Prin prepararea dintelui (incisiv central maxilar), fata vestibulara trebuie sa fie:

A convexa doar in sens mezio-distal
B convexa doar in sens gingivo-incizal
C convexa atat in sens mezio-distal cat si gingivo-incizal
D compusa dintr-o zona plana singulo-gingivala si o zona concava cingulo-incizala
E in acord cu dintii adiacenti prin modul de preparare

138. Molarii temporari se diferentiaza morfologic de omologii permanenti prin:

A ingustarea cervicala marcata
B suprafetele de contact punctiforme cu molarul vecin
C canale radiculare mai putin complicate
D camera pulpara foarte larga si coroane pulpare superficiale
E numeroase canalicule accesorii in podeaua camerei pulpare

139. Despicatura labiala centrala (DLC) se caracterizeaza prin:

A afectiune de gravitate mica
B buza despicata pe linia mediana
C tratament complex chirurgical, la 4-6 luni de la nastere
D structurile mediofaciale sunt hipoplazice
E apar malformarii cerebrale asociate

140. Debutul tumorilor maligne ale limbii este mai frecvent la nivelul:

A varfului
B marginii laterale
C fetei ventrale
D fetei dorsale
E santului pelvilingual

141. Dupa E. Ionescu, meziopozitia generalizata bilaterala se apreciaza :

A cu ajutorul simetroscopului
B prin corelarea datelor obtinute prin anamneza cu masuratori transversale ale arcadei
C prin corelarea datelor obtinute prin anamneza cu aprecierea pe teleradiografie a pozitiei molarului de 6 ani inferiori fata de axa Sellae-Gnathion
D prin corelarea datelor obtinute prin anamneza cu masuratori de lungime a arcadei
E cu usurinta, datorita prezentei caninului ectopic bilateral

142. In parodontita apicala acuta arsenicala-forma grava- se procedeaza la:

A extractia dintelui
B chiuretarea alveolei pana in tesut osos sanatos
C aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice
D protejarea alveolei cu o mesa burata cu pulbere de iodiform aplicata profund
E iradieri locale cu radiatii infrarosii si 3-4 zile

143. Caria secundara, survenita dupa aplicarea inlay-urilor, este cauzata de:

A indicatia gresita (cariopredispozitie, igiena deficitara)
B lipsa preventiei preventive
C contractii ale machetei
D slefuiri fara racire
E coafaje pulpare nereusite

144. Primul molar inferior temporar:

A seamana foarte bine cu primul molar permanent
B are cuspidul disto-vestibular unit de cel mezio-lingual printr-o creasta de smalt transversala
C are suprafata meziala mult mai lata decat cea distala
D privita dinspre ocluzal, coroana are forma unui patrulater cu diamensiunea mezio-distala mai mare decat cea vestibulo-orala
E are in jumatatea distala a suprafetei vestibulare tuberculul molar al lui Zuckerkandl

145. Formele acute ale cariei la dintii temporari prezinta urmatoarele caracteristici:

A sunt mai frecvente la 4-8 ani
B initial au o deschidere foarte mare in smalt
C initial au deschidere limitata in smalt
D viteza mare de propagare la camera pulpara
E au evolutie lenta

146. Tratamentul gingivitelor si parodontopatiilor marginale prin igienizarea efectuata de medic consta in:

A debridarea gingivala prin indepartarea placii bacteriene, a biofolmului oral si a produsilor acestora
B detartrajul supragingival
C detartrajul subgingival profesional
D suprimarea unor procese inflamatorii intretinute de resturi radiculare
E suprimarea chirurgicala propriu-zisa a pungilor parodontale

147. Carbamazepina folosita in tratamentul nevralgiei de trigemen are ca efecte adverse:

A alopecie
B greata
C leucopenie
D sedare
E hirsutism

148. Inlay-urile fizionomice se realizeaza din:

A mase ceramice
B rasini compozite din noua generatie
C polisticle
D ceromeri
E acrilate autopolimerizabile

149. Indicatiile Biocalexului sunt:

A parodontite apicale acute
B gangrena pulpara simpla
C persistenta pulpei vii in canal
D parodontite apicale cronice fistulizate
E obstacole de material organic pe canale

150. Tratamentul hiperesteziei dentinare include:

A indepartarea completa, zilnic, a placii bacteriene
B atingeri cu glicerina calda
C aplicatii de cristale de clorura de zinc sub izolare
D aplicatii de solutie de clorura de calciu
E aplicatii de Pimafucin

151. Daca retentivitatea unui dinte destinat sustinerii unui croset turnat este mai mica de 0,25 mm, este necesara:

A ameloplastia
B aplicarea unei coroane cu contur adecvat
C adaugarea de rasina compozita
D utilizarea unui croset din sarma
E utilizarea unui croset special RPI

152. Corpul de punte cu tangenta liniara la mandibula are urmatoarele particularitati:

A ingustarea vestibulo-orala se face doar cand spatiul protetic este mare
B in sens cervico-ocluzal, suprafata linguala se modeleaza usor convex
C suprafata linguala trebuie sa fie neteda
D suprafata linguala trebuie sa aiba santuri, cu individualizarea intermediarilor
E reducerea suprafetelor ocluzale se face in detrimentul cuspizilor linguali de ghidaj

153. Incizia de tip Redon in vederea extiparii tumorilor glandei parotide are localizare:

A temporala
B supraauriculara
C preauriculara
D subauriculare
E de-a lungul muschiului SCM

154. Stadiul T2 al carcinomului de mezostructura presupune:

A erodarea peretelui median al sinusului maxilar
B erodarea peretelui posterior al sinusului maxilar
C erodarea podelei sinusului maxilar
D limitarea tumorii doar la mucoasa sinusala
E tumora invadeaza tesutul subcutan si obrazul

155. Dupa Boboc, interpozitia buzei superioare intre arcadele dentare se poate insoti de:

A prodentie superioara
B prodentie inferioara
C retrodentie superioara
D retrodentie inferioara
E oprire in evolutia verticala a incisivilor

156. Relaxarea musculara in vederea reducerii unei luxatii temporo-mandibulare anterioare se poate realiza prin :

A injectarea de anestezic local cu vasoconstrictori
B injectarea de anestezic local fara vasoconstrictori
C infiltratie cu anestezic in muschiul maseter
D infiltratie cu anestezic in muschiul pterigoidian lateral
E infiltratie cu anestezic in muschiul temporal

157. Tehnica de cimentare a unui con unic, calibrat la apex este indicata in urmatoarele situatii:

A canalele largite printr-un tratament mecanic controlat, cu instrumentar conform normelor ISO care permit utilizarea conurilor standardizate
B exceptional, la obturarea canalului meziovestibular al primului molar superior insuficient largit din cauza curburii exagerate
C exceptional, la obturarea canalului meziovestibular al primului molar superior cu acces complicat
D canale mai largi decat cal mai gros con standardizat de gutaperca
E canale cu segmentul terminal aplatizat sau ovalar

158. Prezenta focarelor de fractura la nivelul corpului mandibular se evidentiaza, prin palpare, pe baza urmatoarelor elemente clinice:

A discontinuitate osoasa
B proeminente osoase
C puncte dureroase
D modificari ale rapoartelor ocluzale
E echimoze

159. In comparatie cu dintii permanenti, la dintii temporari smaltul este:

A mai alb
B mai opac
C mai translucid
D mai permeabil
E cu grosime neuniforma

160. Intermediarii in semisa (sa modificata –modified ridge lap):

A acopera versantul vestibular al crestei, pana la coama acestuia
B se pot extinde dincolo de coama crestei, chiar si scheletul metalic
C fata de intermediarii in sa, retentioneaza mai mult resturile alimentare
D suprafata orala trebuie sa aiba un anumit unghi de deschidere
E zonele de contact cu creasta se confectioneaza din ceramica sau din metal

161. Atitudinea terapeutica in transpozitia dentara completa:

A canin-premolar 1 necesita conformarea unui cuspid palatinal pentru canin, in scopul transmiterii axiale a fortelor ocluzale
B canin-premolar 1 presupune slefuirea in sedinte succesive a cuspidului palatinal al premolarului 1, pentru a nu crea blocaje ocluzale
C canin-incisiv lateral vizeaza ameloplastia modelanta a caninului
D canin-incisiv lateral vizeaza ameloplastia prin aditie a incisivului lateral
E canin-premolar 1 presupune stripping aproximal al caninului pentru redimensionare fizionomica corespunzatoare diametrului meziodistal al unui premolar 1

162. Metoda de determinare a relatiei centrice in edentatia totala cu autoocluzorul Lende:

A se utilizeaza de obicei in paralel cu inscrierea grafica
B utilizeaza sabloane cu borduri de ocluzie
C are avantajul transmiterii in laborator a reperelor pentru alegerea dintilor artificiali
D este o metoda foarte precisa
E transmite laboratorului nivelul si orientarea planului de ocluzie

163. Conceptia ocluzala “freedom in centric” se caracterizeaza prin:

A deglutitia se efectueaza in IM
B raport tripodic cuspid/foseta
C raport ocluzal cuspid/creasta marginala
D in lateralitate protectie canina
E deglutia se efectueaza in RC

164. Diagnosticul diferentia al chistului dermoid se face cu:

A adenita submentoniera
B adenita submandibulara
C adenopatia metastatica submentoniera
D abcesul de loja submentoniera
E abcesul de loja submandibulara

165. Semnele obiective ale abcesului parodontal marginal sunt:

A tumefactie circumscrisa, cu diametrul de la 1-2 mm pana la 1,5 cm
B mucoasa acoperitoare intinsa, lucioasa, rosie
C jena dureroasa la masticatie, uneori spontana, localizata
D dureri intinse, violent, iradiante
E dureri simuland otita, artrita temporo-mandibulara

166. La dintii frontali, oturatiile cu rasini compozite, comparativ cu inlay-urile din ceramica si acrilat:

A sunt mai estetice
B au film de ciment jonctional
C au aderenta superioara inlay-urilor cimentate
D se fixeaza cu paste adezive compozite
E protejeaza smaltul prin acoperirea zonelor bizotate cavo-superficiale

167. Intermediarii ovoidali ai puntii dentare:

A au suprafata mucozala in contact lejer cu creasta
B se utilizeaza mai frecvent in zona molarilor
C se igienizeaza greu cu matasea dentara
D au rotunjita portiunea in contact cu tesuturile moi
E se adapteaza mai bine la crestele late

168. In anodontia ambilor incisivi centrali inferiori se antreneaza tulburari functionale complexe:

A ale articulatiei temporo-mandibulare
B parodontale
C ale musculaturii labiale inferioare
D reducerea ariei triturante
E ocluzale

169. In infectiile spatiului vestibular, erodarea corticalei ososase poate fi localizata:

A deasupra insertiei muschiului buccinator
B deasupra insertiei muschiului mental
C sub insertia muschiului buccinator
D deasupra insertiei muschiului ridicator al buzei si aripii nasului
E sub insertia muschiului mental

170. Sarcomul Ewing metastazeaza in special la nivelul:

A ficatului
B plamanilor
C vertebrelor
D cerebral
E oaselor lungi

171. Pentru metoda directa de amprentare pentru inlay cu rasini acrilice autopolimerizabile este necesar:

A ca materialul sa nu aiba contractie de priza in timpul polimerizarii
B sa nu se izoleze cavitatea cu ulei de parafina
C sa se elimine pericolul toxicitatii monomerului restant prin spalarea abundenta
D sa se adauge pe fata respectiva a machetei o pelicula fina de ceara pentru refacerea punctului de contact
E sa se utilizeze o tija metalica incalzita pentru detasarea machetei in ax vertical

172. Indicatiile pulpotomiei la dintii temporari sunt:

A inflamatia pulpara coronara
B pulpita reversibila
C pulpita cronica
D esecul coafajelor
E deschiderea camerei pulpare in timpul indepartarii dentinei alterate in caria profunda

173. Prezenta vegetatiilor limfoepiteliale ce impiedica functia respiratorie poate determina (dupa Boboc):

A o deplasare distala a mandibulei cand obstacolul limfoepitelial este inalt
B o deplasare inainte a mandibulei cand obstacolul limfoepitelial este inalt
C o usoara extensie a capului cand obstacolul limfoepitelial este inalt
D laterognatia mandibulei cand obstacolul limfoepitelial este unilateral
E laterodeviatia mandibulei cand obstacolul limfoepitelial este unilateral

174. Dintre factorii generali etiopatogenici ai incluziei dentare fac parte:

A hipertiroidismul
B avitaminoza D
C malnutritia
D nanismul hipofizar
E parotidita urliana

175. Situarea calculului pe canalul Wharton in portiunea submilohioidiana poate determina:

A whartonita
B periwhartonita
C abces de loja sublinguala
D abces salivar
E abces de loja submandibulara

176. Care din urmatoarele afirmatii sunt reguli de baza in realizarea intermediarilor puntilor dentare?

A contactul cu tesuturile moi sa fie minim
B accesul pentru igienizare sa fie maxim
C scheletul metalic poate fi placat cu material fizionomic pe toate suprafetele daca spatiul dintre creasta si antagonisti este mic
D daca spatiul este mai mare, se recomanda placarea doar pe doua suprafete
E pentru o grosime optima a stratului de ceramica se recomanda scaderea marcata a dimensiunilor scheletului metalic

177. Gangrena dintilor temporari are ca particularitati evolutive:

A extensia rapida
B absenta tendintei de exteriorizare in spatiul periodontal
C absenta tendintei de delimitare
D afectarea zonei furcatiei inainte de interesarea zonei periapicale
E poate determina modificarea tiparului de resorbtie radiculara

178. Necroza de coagulare este caracterizata prin:

A consistenta pulpara redusa
B predominanta fenomenelor de coagulare si condensare a protoplasmei
C culoare galben-bruna sau negru-violaceu
D lichidul care umple spatiul endodontic este un conducator de electricitate
E masa semilichida tulbure

179. Scheletul metalic al coroanelor metalo-ceramice are urmatoarele caracteristici:

A necesita macroretentii
B macroretentiile sunt periculoase pentru masa ceramica
C trecerea de la metal la masa ceramica sa se faca prin unghiuri ferme
D trecerea de la metal la masa ceramica sa se faca prin unghiuri rotunjite
E capa metalica sa fie de maxim 0,3 mm pentru a asigura o grosime suficienta masei ceramice

180. Diagnosticul diferential in hiperemia preinflamatorie se realizeaza cu:

A pulpitele acute coronare
B pulpita acuta seroasa totala
C hipersensibilitatea dentinara
D hiperestezia dentinara
E pulpita cronica inchisa propriu-zisa

181. Diagnosticul diferential al epulisului cu celule gigante (granulom periferic cu celule gigante) se face cu:

A epulis granulomatos
B fibrom osifiant periferic
C apofizele genii
D torusul mandibular
E botriomicamul

182. Extractia dentara cu separatie interradiculara este indicata atunci cand exista:

A radacini cu hipercementoza
B radacini divergente
C molari temporari cu rizaliza
D radacini recurbate distal
E radacini solidarizate interradicular

183. Sarcomul periostal mandibular trebuie deosebit radiologic de:

A condrom
B sarcom Ewing
C fibrosarcom
D osteocondrom
E miozita osifianta

184. Ingustarea intermediarilor puntilor dentare fata de diametrul vestibulo-oral al dintilor naturali:

A trebuie realizata obligatoriu
B se practica indiferent de tipul de contacte care realizeaza stopurile ocluzale
C se practica pentru a putea incadra mai usor intermediarii in linie dreapta intre cei doi dinti stalpi
D este motivata de facilitatea accesului la igienizarea fetei orale
E se practica prin reducerea latimii restaurarii dinspre vestibular

185. Ambraziunile interproximale ale protezei partiale fixe:

A trebuie realizate largi exclusiv pe fata vestibulara
B trebuie realizate largi exclusiv pe fata orala
C trebuie realizate largi atat pe fata vestibulara, cat si pe fata orala
D asigura conditii corespunzatoare de igienizare
E cand au o forma adecvata si permit o igiena foarte buna, nu se pot produce niciodata hiperplazii ale papilelor interdentare

186. Diagnosticul de parodontita agresiva se face pe urmatoarele criterii principale:

A disjunctia gingivo-dentara si disjunctia osoasa se realizeaza lent
B apare mai frecvent la persoanele tinere cu stare buna de sanatate
C cantitatea redusa de placa bacteriana
D prezenta speciilor becteriene Aggregatibacter Actinomycetemcomitans si Porphyromonas gingivalis
E este mai rara in comparatie cu parodontita cronica

187. Teaca Hertwig :

A este o formatiune de natura epiteliala
B nu are rol important in formarea radacinii
C prefigureaza forma radacinii
D initiaza formarea dentinei radiculare
E initiaza mineralizarea matricei organice a dentinei

188. Bacteriile gram pozitive ce fac parte din microflora cariogena, prezinta urmatoarele proprietati:

A elaboreaza exotoxine
B sunt sensibile la penicilina
C elaboreaza endotoxine
D sunt sensibile la streptomicina
E genul Neisseria colonizeaza activ limba

189. Chistul branhial trebuie diferentiat de:

A lipomul laterocervical
B tumorile glomusului carotidian
C submaxilita litiazica
D abcesul de loja submandibulara
E tumori de glanda submandibulara

190. Modificarile morfologice, in hiperemia preinflamatorie, sunt caracterizate de:

A prezenta fosfatazelor alcaline in apropierea stratului de odontoblasti
B indivizii microbieni pot fi evidentiati in pulpa dentara
C cresterea concentratiei de succindehidrogenaza
D celulele odontoblastice prezinta modificari de forma, numar si volum a organitelor celulare
E scaderea concentratiei unor substante cu rol de mediatori chimici

191. Finisarea peretilor si marginilor de smalt tine cont de urmatoarele elemente:

A tipul de material restaurator ce va fi aplicat in cavitate
B directia prismelor de smalt
C realizarea de cavitati cu baza plana
D starea dentinei dure colorate
E localizarea marginilor

192. Conectorul principal bara linguala poate fi insotit de croset continuu cu rol:

A antibasculant
B de distributie a fortelor ocluzale
C de contentie
D ce incercuire
E de pasivitate

193. Sindromul Cauhepe, determinat de interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor dentare, presupune (dupa Boboc) :

A ocluzie adanca
B inocluzie sagitala
C ocluzie incrucisata
D ocluzie inversa laterala
E inocluzie verticala frontala

194. Teoria atavica incriminata in aparitia dintilor supranumerari:

A explica aparitia lui dentes confusi
B explica coexistenta la aelasi individ a dintilor supranumerari pe o arcada cu anodontia pe cealalta arcada
C nu explica coexistenta la acelasi individ a dintilor supranumerari pe o arcada cu anodontia pe cealalta arcada
D explica aparitia lui dens in dente
E nu explica frecventa diferita a dintilor supranumerari pe cele doua arcade

195. Adenomul pleomorf al glandei submandibulare trebuie diferentiat de:

A abcesul de loja submandibulara
B abcesul peribazilar
C adenopatie submandibulara
D litiaza submandibulara
E ranula “in bisac”

196. Abcesul parodontal marginal:

A este o complicatie a parodontotitelor marginale cronice
B se formeaza strict pe marginea gingivala
C se produc prin excerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale
D este localizata numai vestibular
E nu recidiveaza daca se evacueaza continutul pungilor prin inteparea si exprimare

197. Tehnica de individualizare a conului de gutaperca este indicata in urmatoarele situatii clinice:

A canale cu apex larg deschis
B in cazul formarii unui prag
C canale cu segment terminal aplatizat
D blocajul segmentului apical al canalului prin detritusuri organominerale
E canale cu segment terminal ovalar

198. In faza “de formare” din cursul amelogenezei:

A se delimiteaza jonctiunea smalt-dentina
B se stabileste limita externa a dentinei coronare
C se indeparteaza apa si substantele organice din smalt
D celulele se alungesc si isi schimba polaritatea
E se depune smaltul interprismatic

199. Osteotomia tip Le Fort 1 “inalta” folosita pentru tratamentul anomaliilor dentomaxilare, are dezavantajele:

A este dificil de efectuat
B fata anterioara a maxilarului se poate fractura necontrolat
C creasta zigomatoalveolara poate proemina mult in cazul avansarii marcate a maxilarului
D deficitul fizionomic este marcat
E pot apare tulburari functionale

200. Care afirmatii sunt adevarate in privinta formarii dentinei (Goldberg citat de Luca)?

A intai se formeaza dentina coronara
B intai se formeaza dentina radiculara
C formarea dentinei primare fiziologice inceteaza odata cu intrarea dintelui in activitate
D la intrarea dintelui in activitate, incepe formarea dentinei secundare fizionomice
E la diferite agresiuni patologice sau terapeutice se formeaza dentina de reactie (tertiara)