Incrustațiile metalice sunt restaurări fixe indirecte – inlay și onlay, din aliaje de aur sau arincrustatie metalicagint – care refac coroana dintelui. Acest tip de obturații indirecte sunt indicate și ca element de agregare pentru punțile mici. Incrustațiile metalice refac conturul și funcționalitatea coroanei mai bine decât o obturație directă și, în plus, sunt mult mai rezistente.

 Tipuri de obturații indirecte

Sunt mai multe tipuri de obturații indirecte sau incrustații: inlay (intratisular), onlay sau overlay (extratisular), pinlay sau pinledge (ancorare suplimentară cu pivot sau treaptă retentivă).

* Incrustații intratisulare sau inlay – Acestea înlocuiesc un volum mai mic din coroana dentară, fiind limitate marginal de pereții groși laterali ai coroanei dintelui.

* Incrustații extratisulare sau onlay – Sunt numite și coroanele de înveliș parțiale, acestea acoperind una sau mai multe fațete laterale ale coroanei dintelui.

* Incrustații cu sistem suplimentar de retenție sau pinlay – Este vorba de o icrustatie intratisulara cu pivot intraradicular.

Incrustațiile sau obturațiile indirecte difere de obturațiile directe (plombe) prin faptul că sunt realizate în laboratorul de tehnică dentară, după mulajul realizat de medic. Restaurațiile de tip inlay și onlay sunt o opțiune atunci când structura coroanei este insuficientă pentru a susține o obturație directă, dar totuși nu necesită o coroană de înveliș totală.coroana dentara metalica

Etapele procedurii de realizare a incrustațiilor metalice

I. Examinarea pacientului și stabilirea planului de tratament. Tipul de leziune odontala – simplă sau complicată, va indica soluția protetică: inlay sau onlay. Medicul trebuie să vă informeze asupra riscurilor și beneficiilor procedurii, precum și asupra alternativelor de tratament.

II. Preparația dintelui. Procedura este de obicei nedureroasă, astfel încât anestezia este opțională. Pentru a izola dintele medicul poate folosi o membrană de cauciuc sau doar role de pansament, apoi va înlătura țesutul dentar lezat, cu ajutorul frezelor. Cavitatea trebuie să aibă formă geometrică retentivă. Pentru inlay cavitatea trebuie să aibă adâncimea de până la 2 mm, iar pentru onlay se reduce 0,5 – 1 mm și suprafața dintelui.

III. Amprentarea câmpului protetic – preparația dentară, dinții alăturați, dinții antagoniști și relația ocluzala.

IV. Realizarea incrustației în laboratorul de tehnică dentară se obține în mai multe etape:
– Reproducerea în mărime naturală a câmpului protetic după amprenta realizată în cabinetul stomatologic.
– Macheta incrustațiilor se realizează în ceară, rășini compozite sau rășini acrilice.
– Transformarea machetei în piesă finită.
– Prelucrarea și finisarea incrustației. Se realizează un tipar în care se vor turna aliajele de metale topite. După răcirea metalului urmează dezambalarea tiparului, sablarea incrustației, apoi prelucrarea și lustruirea acesteia.

V. Proba incrustației în cavitatea orală. Această etapă are loc la o a doua programare la medicul stomatolog. Se ajusteaza si se slefuieste definitiv incrustatia.

VI. Cimentarea incrustației. Pentru incrustațiile metalice se folosesc cimenturi fosfat de zinc sau ionomere de sticlă. Primele asigură o lipire prin retentie si sunt dizolvabile marginal, iar al doilea tip de ciment asigură o lipire chimică de o calitate superioară Cimentarea este definitivă si incrustația poate fi inlaturată doar prin ablație.