Dentiţia primară, temporară, deciduală sau “de lapte”  este indispensabilă copilului până la apariţia celei permanente care să o înlocuiască şi să îi preia funcţiile. Aceasta este compusă din 20 de dinţi, câte 5 pe fiecare hemiarcadă: 2 incisivi, 1 canin şi 2 molari. Observăm că dentiţia temporară nu include şi premolari.  Fiecărui grup de dinţi îi este caracteristică o anumită perioadă de erupţie care poate varia în anumite limite. Astfel, la fiecare interval de 6 luni erupe câte un grup de dinţi: incisivii între 6-12 luni,primii molari între 12-18 luni , caninii între 18-24 luni şi molarii doi între 24-30 luni.

Rolurile dentiţiei deciduale:

  • Este implicată în tăierea alimentelor şi în masticaţie, absenţa acesteia conducând la probleme de nutriţie.
  •  Intervine in fonatie, ajută la pronuntia corectă si completă a cuvintelor, scutind copilul de glumele jenante specifice vârstei pe seama cărora ar putea fi pus.
  •  Ca şi la vârsta adultă, dinţi frumoşi şi sănătoşi înseamnă încredere în sine.
  •  Are o contribuţie foarte importantă în dezvoltarea aparatului dento-maxilar şi a dentiţiei definitive. Dinţii temporari păstrează locul necesar erupţiei şi alinierii corecte a celor definitivi.
  •  Există posibilitatea de recoltare a celulelor stem din pulpa dinţilor temporari ,care  pot fi păstrate pe o perioadă de 20 de ani în bănci speciale de recoltare. Se pare că aceste celule stem au un potenţial foarte mare de diferenţiere şi pot fi de folos în cazul unor afecţiune grave apărute în cursul vieţii.

Când este indicată extracţia dinţilor “de lapte”?

dinti de lapteOrice dinte temporar rămâne pe arcadă până în momentul în care dintele definitiv a atins un grad suficient de dezvoltare pentru a-l putea substitui. Odată ajuns la vârsta fiziologică de înlocuire  are loc fenomenul de rizaliză, adică de rezorbtie a rădăcinii dintelui temporar , care are ca urmare mobilitatea foarte mare a acestuia. În majoritatea cazurilor extracţia în acest moment nu pune probleme, se face relativ uşor şi fără complicaţii, atunci când gradul de mobilitate al dintelui a ajuns la un nivel la care împiedica alimentarea corectă a copilului. Însă, oricât de mare ar fi mobilitatea dintelui este indicat să ne adresăm medicului dentist  şi să nu facem extracţia acasă. O atenţie deosebită trebuie acordată măselelor de lapte întrucât schimbarea acestora cu cele definitive poate crea confuzii părinţilor. Aceasta se întâmplă deoarece prima măsea definitivă, “molarul de 6 ani”, va erupe înapoia ultimei măsele de lapte , producând falsa impresie că nu toate măselele de lapte au fost înlocuite. De  fapt pe locul unde se găsesc cei 2 molari de lapte vor apărea premolarii în dentiţia permanentă.

Este importantă menţinerea pe arcadă a dinţilor temporari până în momentul în care cei definitivi sunt pregătiţi să erupă .În caz contrar s-ar putea produce micşorarea spaţiului prin copil aparat ortodonticapropierea dinţilor vecini edentaţiei şi astfel va fi afectată dentiţia permanentă impunandu-se mai târziu  tratamente ortodontice, de realiniere a dinţilor definitivi pe arcadă. Părinţii adesea subestimează importanta tratamentului unor carii care afecteza dinţii temporari pentru că “oricum îi schimbă”. Greşit! Aceştia au un rol esenţial în dezvoltarea unei dentiţii definitive sănătoase şi armonioase.

Extracţia dinţilor temporari înainte de perioada normală de înlocuire este necesară numai în cazurile în care este impusă de complicaţiile locale sau generale pe care le-ar putea provoca aceştia. Orice extracţie făcută în aceste condiţii va fi urmată de un tratament ortodontic corespunzător pentru a menţine spaţiul necesar erupţiei dintelui permanent subiacent.

Extracţia înainte de vreme a dinţilor de lapte este permisă doar în următoarele situaţii:

  • Carii complicate care nu pot fi tratate şi care pot produce infecţii locale şi generale. Aceste infecţii pot afecta dezvoltarea normală a dinţilor definitivi, a maxilarelor şi chiar dezvoltarea generală a copilului.
  • Dinţi care au suferit leziuni traumatice severe : fracturi radiculare, luxaţii dentare complete, care nu pot beneficia de imobilizare.
  • Dinţi temporari care produc tulburări de erupţie ale dinţilor permanenţi: dinţi care rămân pe arcadă după perioadă de erupţie fiziologică a dinţilor permanenţi, împiedicând erupţia acestora, dinţi care produc deviaţii sau poziţii incorecte ale dinţilor permanenmentinator de spatiuţi.

Dacă pierderea dinţilor deciduali survine precoce se indică montarea pe dinţii vecini a unuimentinator de spaţiu care va păstra locul necesar erupţiei normale a dintelui permanent. Acesta poate fi fix, caz în care se cimentează pe un dinte vecin edentaţiei sau mobil putând fi îndepărtat ocazional. Ambele modele se igienizează de 2 ori pe zi cu ajutorul periuţei de dinţi.

Pentru dinţi frumoşi şi sănătoşi atât la vârsta copilăriei cât şi mai târziu trebuie să tratăm cu seriozitate fiecare problemă a micuţului nostru şi să ne prezentăm grabnic la medicul stomatolog ori de câte ori este nevoie. Prima vizită se recomandă a se face odată cu apariţia primului dinte “de lapte”.