dusul bucalDusul bucal (irigator oral, waterpik, pulverizator, atomizor) este un dispozitiv care proiectează pe suprafețele dentare un jet continuu sau pulsatil de lichid, cu presiuni variabile, constituind o metodă auxiliară de finețe în controlul plăcii bacteriene și în prevenția parodontozei, fără a înlocui sub nicio formă periajul dentar. Irigatorul poate fi utilizat în mod profesional, de către medicul dentist, dar și de către pacienți, la domiciliu.

dus bucal implant dentarScopul principal pentru care a fost introdus dușul bucal a fost de a îndepărta placa dentară subgingivală, ameliorând sau vindecând infecția gingivală (gingivită, parodontoză). Cu ajutorul lui se curăță mult mai eficient zonele retentive anatomice (pungi parodontale) sau artificiale (implanturi dentare, punți dentare etc), de eventualele resturi alimentare, agenți partogeni din placa bacteriană sau produșii lor de metabolism (acizi). Irigările orale au și scop terapeutic deoarece lichidul poate conține substanțe active, nu doar apă.

Autoirigările supragingivale pot fi efectuate zilnic, acasă, de către:

Irigările orale supragingivale se pot face cu apă sau cu soluții de clorhexidină 0.02% (400 ml) și chiar 0,06% (200 ml) la pacienții cu forme acute de gingivită. De reținut că aplicarea soluțiilor de clorhexidină nu trebuie să depășească 3 săptămâni!

Cum folosesc dusul bucal?

Dușul este prevăzut cu un set de vârfuri ce se rotesc 360 grade și pot fi schimbat după un număr de utilizări. Jetul va fi propulsat perpendicular pe axul lung al dintelui, atât pe suprafețele libere cât și în spațiile interdentare. Presiunea trebuiedus bucal utilizarecrească progresiv, cu cât gingia este mai inflamată, cu atât presiunea folosit va fi mai mică. Curățarea începe cu arcada maxilară, după care se trece la cea mandibulară. Vârful irigatorului va fi ținut la o distanță de circa 2 mm de marginea gingivală liberă, un timp de 5-6 secunde. Pacientul nu trebuie să neglijeze sub nicio formă perierea riguroasă și utilizarea dental floss-ului.

Irigările profesionale subgingivale se recomandă pentru a reduce flora microbiană înaintea procedurilor ce produc cantități mari de aerosoli (detartraj, șlefuiri de bonturi protetice etc), precum  și înaintea anesteziilor intraligamentare. Se indică, de asemenea, în cazul în care morfologia rădăcinilor dentare nu a permis un detartraj complet, existând furcații radiculare sau pungi parodontale adânci. Irigările subgingivale sunt utile prin aplicarea unor substanțe antiseptice precum clorhexidină, fluorură de staniu, povidone iodine, tetraciclină, etc.

Care sunt beneficiile dușului bucal?

Indiferent dacă irigările vizează zone supra- sau subgingivală, beneficiile sunt multiple:

  • semnele de gingivită sunt vizibil reduse, prin îndepărtarea suplimentară de placă bacteriană
  • scăderea cantității de microorganisme de la nivelul plăcii dentare și întreruperea colonizării lor,
  • penetrarea superioară în adâncimea pungilor parodontale (70-90%)
  • îmbunătățirea statusului parodontal, ameliorând considerabil sângerarea gingivală și adâncimea pungilor parodontale.

Contraindicațiile majore ale dusurilor bucale se referă la pacienții cu risc crescut de bacteriemie (pătrunderea microbilor din placa dentară în fluxul sanguin), situație în care se pot administra profilactic antibiotice. Dintre aceștia amintim:

  • pacienți cu endocardită, boală reumatismală cardiacă, boli cardiace congenitale, proteze valvulare sau articulare, transplat de organe
  • pacienți cu risc relativ de bacteriemie sunt cei cu gingivită acută ulcero necrozantă sau abcese parodontale
  • autoirigările sunt restricționate pacienșilor neîndemânatici sau cu o slabă coordonare motorie

În funcție de starea generală de sănătate și de afecțiunile asociate, înainte de recomandarea utilizării dușului bucal este recomandată o abordare interdisciplinară între medicul stomatolog și alt specialist (cardiolog, infecționist etc).