Despicăturile labio-palatine, denumite buza de iepure sau gură de lup, reprezintă malformaţii congenitale ce se pot caracteriza prin întreruperea continuităţii buzei superioare, a procesului alveolar superior, a palatului dur sau a valului palatin.

Acestea ocupă locul doi ca frecvenţa în rândul malformaţiilor congenitale la nivel global, fiind mai frecvente la sexul masculin decât la cel feminin. 300px-Cleft_lip_unilateral_complete_(left_side)_svg

Etiologie 

Factorii genetici

Prin diverse studii de specialitate s-a putut deduce transmiterea acestor defecte congenitale.
Despicăturile labio-palatine pot coexista în cadrul unor malformaţii cranio-faciale precum:

  • Sindromul Pierre-Robin
  • Sindromul Down (trisomia 21)
  • Sindromul Patau (trisomia 13-15)
  • Sindromul Optiz
  • Sindromul “cri du chat”
  • Sindromul Edwards (trisomia 17-18)

În momentul actual există aproximativ 60 de sindroame care coexistă cu despicături faciale.

Factori de mediu 

Acţionează în momentul fuziunii dintre procesele nazale, maxilare şi mandibulare. Există mai multe grupe:

  • Agenţi infecţioşi: virusurile rubeolei, incluziunile citomegalice
  • Radiaţiile: Rx şi ionizante
  • Medicamente (talidomida)
  • Droguri
  • Hormoni steroizi
  • Deficienţe nutriţionale în special aminoacizi esenţiali şi vitamine

Indicaţii prenatale

  1. Diagnosticul despicaturilor de buza se stabileşte prenatal prin intermediul examenului ecografic la 20 de săptămâni de viaţă fetală. În cazul în care diagnosticul de malformaţie este pozitiv, se stabileşte colaborarea cu un medic chirurg cu care se va colabora până la vârsta de 14 ani a copilului.
  2. Este necesar să fie explicat părinţilor existenţa malformaţiilor, implicaţiile şi eventuala patologie asociată, aceştia trebuie informaţi asupra metodelor de reabilitare morfo-funcţională şi facială.
  3. Tratamentul se realizează şi se centralizează în serviciile speciale de chirurgie. Echipa  este formată din: chirurg, ortodont, logoped, foniatru, ORL-ist, psiholog. Se face o informare completă a părinţilor atât pre cât şi postchirurgical. De asemenea, ei primesc informaţii referitoare la alimentaţia nou-născutului cât şi la măsurile de igienă orală.
  4. O altă măsură este de a pune în contact mai multe familii afectate. Această măsură s-a dovedit a fi utilă prin intermediul susţinerii reciproce. Cleftlipandpalate

Cum şi de ce apare această anomalie de dezvoltare? 

Despicătură labio-palatină apare în săptămâna 6-7 de sarcina, perioada în care se vor forma structurile ce vor alcătui faţă.

Din punct de vedere cromozomial nu s-au constatat anomalii. În cele mai multe cazuri nu au existat malformaţii în antecedentele familiale.

Studiile au arătat că în familiile în care un copil a fost diagnosticat cu despicătură labiala sau palatină şi ceilalţi copii au prezentat aceeaşi malformaţie. Părinţii vor fi înştiinţaţi că nu în toate cazurile şi ceilalţi copii vor prezenta aceeaşi afecţiune.

Ce sechele pot să apară postoperator? 

Severitatea malformaţiei este cel mai important factor în apariţia sechelelor:

  • Supradimensionarea roşului de buza
  • Aspect discontinuu la linia cutaneo-mucoasa
  • Comunicări oro-nazale
  • Fistule ale planşeului nazal
  • Sechele multiple în părţile moi
  • Malformaţii complexe dento-faciale
  • Deformaţii ale nasului

Părinţii pot depăşi problemele emoţionale legate de aflarea diagnosticului copilului lor dar mai ales trebuie să accepte şi să înţeleagă problema ca făcând parte din experienţele de viaţă.