Tartrul constituie depozite de placă bacteriană întărite prin mineralizare, adică prin precipitarea sărurilor minerale din salivă în placa formată la suprafaţa dinţilzambetor. După cum se formează în zonele vizibile de pe suprafaţa dinţilor sau sub nivelul gingiei, tartrul este supragingival şi subgingival. Depozitele dure de tartru au o suprafaţă poroasă care favorizează acumularea plăcii bacteriene producând iritaţie gingivală (gingivită), carii de colet şi carii radiculare.

Odată format, tartrul nu poate fi curăţat de pe dinţi decât de către medicul stomatolog în cabinetul dentar. Procedura se numeşte detartraj şi poate fi realizată manual, cu ajutorul unor instrumente speciale sau mecanic cu aparatul de detartraj cu ultrasunete. Depozitele subţiri de tartru pot să se desprindă cu ocazia unui periaj mai agresiv sau la consumul unor alimente dure, însă straturile groase depuse de mult timp vor fi îndepartate doar în cabinet. Ritmul 5 ajutoare naturale în tratarea gingiviteide formare a tartrului dentar depinde de mai mulţi factori, iar natura alimentelor pe care le consumăm este unul dintre cei mai importanti. La fel de important este şi modul în care mestecăm mâncarea. Poziţia dinţilor (ocluzia) este un alt factor. Nu toţi dinţii sunt la fel de afectaţi de depunerile de tartru. Zona internă a dinţilor frontali inferiori este cea mai afectată, deoarece aici se gasesc cantităţi mari de salivă constant, care favorizează depunerea de tartru prin sărurile minerale pe care le conţine. Periuţa pătrunde mai greu în aceste zone, iar placa bacteriană ajunge să se transforme în tartru.

Întrucât este mai uşor să previi decât să tratezi, iată câteva reguli simple care te vor ajuta să preîntâmpini depozitele de tartru cu succes:mar

  • consumă după fiecare masă fructe şi legume crude, care necesită o masticaţie viguroasă şi care vor avea astfel efect de curăţare a dinţilor şi de creştere a fluxului salivar. De asemenea, prin presarea gingiilor acestea devin în timp mai ferme şi nu mai sângerează uşor la periaj.
  • clăteşte-te cu apă de gură cel puţin o dată pe zi, de preferat seara înainte de culcare, pentru că periuţa de dinţi nu reuşeşte să ajungă în toate spaţiile interdentare şi retentive, care sunt predispuse la acumularea de placă bacteriană şi de tartru.
  • foloseşte aţa dentară (dental floss-ul) zilnic pentru curăţarea spaţiilor interdentare retentive, greu accesibile periuţei.
  • renunţă la fumat! Fumatul determină formarea depozitelor inestetice galben- maronii de tartru pe dinţi.igiena dentara
  • nu neglija cele două şedinţe obligarii zilnice de periaj dentar, dimineaţa şi seara, câte 3-4 minute fiecare, folosind eventual o pastă de dinţi special concepută pentru prevenirea tartrului
  • mestecă bine fiecare aliment pe care îl consumi, pentru că astfel stimulezi secreţia salivară şi favorizezi autocurăţirea. Alimentele nemestecate tind să rămână lipite pe dinţi o perioadă mai îndelungată, mai ales cele cu o consistenţă lipicioasă, şi placa bacteriană, precursorul tartrului, se va formZemanta Related Posts Thumbnaila mai uşor şi în cantităţi mai mari.
  • mergi o dată la 6 luni în cabinetul stomatologic la un control, chiar dacă nu ai carii sau alte afecţiuni orale. Uneori tartrul se depune în zonele cele mai puţin vizibile, şi poate fi depistat doar la o examinare atentă de către medicul dentist care îţi poate recomanda un detartraj.

 

 

articol redactat de Ivanciu Crina