Molarul de 6 ani reprezintă unul dintre cei mai importanţi dinţi ai cavităţii orale. Datorită acestui fapt, părinţii si educatorii trebuie să ştie care este perioada de erupţie a acestui dinte şi să educe copiii astfel încât ei să fie conştienţi de gravitatea problemelor ce vor urma în cazul pierderii precoce din cauza igienei orale necorespunzătoare. Importanţa examinărilor dentare preventive nu trebuie trecută cu vederea, depistarea timpurie a afecţiunilor sau a anomaliilor fiind obligatorie în favoarea păstrării îndelungate pe arcadă a molarului de 6 ani. Acest lucru va fi posibil numai printr-o relaţie deschisă, de lungă durată, medic-părinte-copil. Greşeala pe care întotdeauna părintele o face în necunostinţă de cauză este aceea de a confunda molarul de 6 ani cu un dinte de lapte, după ce acesta a erupt. Părintele trebuie să ştie că ultimul dinte “de lapte” erupe pe arcadă la vârsta de 2 ani şi 6 luni. În jurul vârstei de 6 ani începe erupţia dinţilor definitivi prin molarul de 6 ani si incisivii centrali mandibulari. Ceea ce face ca acest dinte să fie mai vulnerabil la carie este durata erupţiei, care poate să ajungă şi la 1 an din momentul apariţiei de sub mucoasa gingivală, acest fapt conducând la acumularea plăcii bacteriene la nivelul suprafeţei sale ocluzale care, de asemenea, prezintă un relief foarte accentuat cu multe zone de retenţie. Îngrijirea molarului de 6 ani se poate face prin sigilarea şanţurilor si fosetelor, care reprezintă un act terapeutic non-invaziv de atenuare a reliefului ocluzal. Prin această metodă, copiii pot fi scutiţi ulterior de dureri dentare sau mai târziu, de pierderea dintelui. Procedura care durează in jur de 15 minute constă în periajul dinţilor în prealabil, urmat de aplicarea unui material fluid care se va fotopolimeriza. Apoi, copilul poate mânca sau bea imediat, fără niciun fel de restricţie. Dupa sigilarea molarilor de 6 ani, părintele trebuie să supravegheze în continuare dezvoltarea şi erupţia dinţilor copilului său. Este probabil ca peste câţiva ani, copilul să fie nevoit să refacă sigilarea. Materialul sigilant are o culoare albă, ceea ce îl face uşor de diferenţiat de culoarea dintelui şi astfel, părintele poate observa dacă acesta este prezent în continuare la nivelul dintelui.