Bruxismul , o afecțiune de care nu ești conștient

   Bruxism – un cuvânt aparent ciudat, desemnează, de fapt, o afecțiune despre care cu siguranță ați auzit la un moment dat : scrâșnitul dinților. Bruxism (1)  Bruxismul nu este neapărat o boală, ci mai degrabă un obicei și se manifestă la un moment dat la majoritatea oamenilor, fie ca sunt sau nu conștienți de acest lucru. Acest fenomen se poate produce in orice moment al zilei, dar cel mai adesea noaptea, tocmai de aceea se presupune ca este o tulburare de somn ce se produce pe fondul unor stări emoționale tensionate, stresului, anxietății etc. Forma noctură pare a fi mai severă decât cea diurnă, deoarece majoritatea oamenilor sunt inconștienți de faptul că își scâșnesc dinții, astfel încât acest obicei poate trece neobservat o perioadă îndelungată de timp, cu atât mai mult cu cât persoana in cauză nu acuză niciun disconfort. Cu toate că factorii care stau la baza acestui obicei nu au fost pe deplin demonstrați, există câteva teorii care menționează : - Perioade prelungite și intense de stres - Tulburări de somn (apnee de somn, sforăit) - Malocluzii (alinierea greșită a dinților), edentația (lipsa unor dinți) - Consumul de droguri, alcool, produse cu un conținut ridicat de cafeină (cafea, cola) - Boli neurologice precum boala Hungtington, boala Parkinson - Fumatul - Factori genetici Cum imi pot da seama dacă sufăr de bruxism ?   În general, bruxismul este o afecțiune silențioasă, se estimează că doar 5% dintre cei care o au prezintă simptome. Acești pacienți acuză frecvent :

  •  Dureri de cap
  •  Dureri la nivelul mandibulei sau ale articulației temporo-mandibulare
  •  Dureri la nivelul urechilor
  •  Depresie
  •  Sensibilitate crescută a dinților la dulce, rece sau cald ( Hipersensibilitatea dentinara )
  •  Dificultăți în masticație
  •  Mișcări limitate de deschidere/închidere a gurii
  •  Insomnie

Nu de puține ori, bruxomanii adulți sunt descoperiți de partenerul de viață iar copiii de către părinți sau frați, care relatează sunetul specific produs de scrâșnitul dinților sau de încleștarea maxilarelor, în timp ce aceștia dorm.   Cel mai sigur diagnostic îl poate pune însă medicul dumneavoastră stomatolog, de aceea, este foarte important să vă prezentați la cabinet de îndată ce remarcați oricare din stările de disconfort descrise mai sus. Diagnosticul de certitudine se bazează pe : 1. Anamneză : istoricul medical, o serie de întrebări prin care medicul află despre stilul dumneavoastră de viață, nivelul de stres la care sunteți supuși zilnic, obiceiuri alimentare, tulburări de somn etc. 2. Examen clinic : dinți abrazați (tociți) la care uneori este expusă dentina, dinți fracturați, retracție gingivală, netezirea marginilor incizale și a cuspizilor, dinți cu un grad variabil de mobilitate, explozie de carii dentare 3. Teste speciale : electromiograma ce măsoară semnalele electrice primite de mușchii masticatori (maseter, temporal)         De ce este bruxismul periculos ? Cea mai severă consecință se răsfrânge asupra articulației temporo-mandibulare ( Articulatia temporo-madibulara)-(articulație care permite mișcări complexe ale mandibulei) și poate varia de la dureri ușoare până la cazuri de artrită. dinti abrazati 2În cazuri de uzură accentuată a dinților (uneori este necesară divitalizarea lor ”omorârea nervului” și tratament de canal), soluțiile de corectare sunt variate : coroane de acoperire, punți, proteze parțiale sau chiar implanturi dentare. Materialele recomandate pentru astfel de restaurări sunt metalo-ceramica pentru dinții frontali și aurul pentru cei laterali.        Sunt bruxoman. Cum ma pot trata ? Având în vedere că principala cauză incriminată este stresul, este de un real folos să invățați tehnici de relaxare , de management al stresului și de ce nu, să apelați la un psiholog care vă va învața cum să faceți față mai ușor problemelor cotidiene. Se pare că în multe situații hipnoza a avut rezultate foarte bune. gutiera dentaraObligatoriu, dentistul dumneavoastră vă va recomanda să purtați gutiere pe timpul nopții. Acestea sunt realizate din material plastic, sunt ușor de folosit și au beneficii majore : previn uzura dinților și îi protejează, mențin o distanță corespunzătoare între maxilar și mandibulă și astfel reduc constracțiile muscular excesive si dureroase, stabilizează ocluzia ( ”mușcătura”). Gutierele sunt indicate și peste restaurările fixe, pentru a proteja coroanele și implanturile. Printre alte variante de tratament, care vi s-ar putea propune, se numără : - Aparate dentare pentru a corecta alinierea greșită a dinților - Suplimente alimentare : magneziu, calciu, acid pantotenic - Medicamente ce induc relaxare musculară, în unele cazuri chiar injecții cu botox (da !), cunoscut fiind acest efect al său - In cazuri extreme, tratament chirurgical al leziunilor de la nivelul articulației temporo-mandibulare

Comentarii

E
Eugen
10 apr. 2013
Doctorii nu imi plac foarte mult, dar prnetu medicii stomatologi am altfel de sentimente. Asta prnetu ca am descoperit acum cativa ani o doamna extraordinara si mi-am dat seama cat de mult conteaza si omul in sine, cum te face sa ai incredere in el si sa nu-ti mai fie frica, cum patesc multe persoane. Mi se pare incredibil ca multe persoane folosesc aceasta scuza: nu ma duc la dentist, ca mi-e frica. Uite tu imi inspiri incredere si imi pari tare calma si rabdatoare si m-as lasa pe mainile tale fara griji.Poate facem impreuna un articol prin care sa convingem 'populatia' sa mearga la dentist :) Eu scriu despre experientele mele, cum am avut grija de dinti ani de zile, dar tot mi s-au sfaramat maselele, cum am avut dureri cumplite si as fi stat oricat pe scaunul de la cabinet, numai sa mi rezolve mai repede. Si tu scrii din punctul de vedere al medicului, cu explicatiile de rigoare, ca sa inteleaga si cei tematori ca nu e asa rau si ca e mai bine sa vizitam medicul frecvent prnetu a preveni eventualele probleme.

Articole similare

Sensibilitatea dentară
Sensibilitatea dentară
Sensibilitatea dentară se caracterizează printr-o durere dentară paradoxală, fără prezența unei leziuni carioase, deoarece canaliculele dentinare care traversează dentina sunt deschise larg...
Tipuri de paste de dinti
Tipuri de paste de dinti
Pasta de dinţi face parte din categoria substanţelor chimice anti placă bacteriana care se aplică local prin periaj dentar cu scopul îndepărtării mecanice a resturilor alimentare şi a plăcii...
Fluorizarea profesionala
Fluorizarea profesionala
Fluorizarea profesională este procedura stomatologică cu cel mai bun rezultat în prevenirea cariei dentare , fluorul fiind până în prezent singurul element cu proprietăți carioprofilactice certe ,...
Extractie dinti de lapte
Extractie dinti de lapte
Dentiţia primară, temporară, deciduală sau “de lapte” este indispensabilă copilului până la apariţia celei permanente care să o înlocuiască şi să îi preia funcţiile. Aceasta este compusă din 20 de...