Cimenturile ionomere de sticlă modificare cu răşini- CIMR-urile, au fost concepute după ce practicienii au constatat faptul că cimenturile ionomere de sticlă prezintă câteva dezavantaje, printre care timpul scurt de lucru, dar timp lung până la priza finală, rezistenţă mică la atacurile mecanice sau acide. Totuşi, cimenturile ionomere de sticlă încă se folosesc în practică, datorită eliberării unei cantităţi mari de fluoruri şi datorită adeziunii chimice puternice.
Cercetătorii au încercat să îmbunătăţească structura CIS-urilor, să prelungească timpul de lucru, adăugând o răşină, care va polimeriza sub lumina albastră a unei lămpi, şi astfel au apărut cimenturile ionomere de sticlă modificate cu răşini. Acestea se prezintă sub forma unui sistem pulbere-lichid, pulberea fiind sticlă de fluoro-alumino-silicat radioopacă, iar lichidul, care este fotoactiv, este ţinut într-un recipient din sticlă închisă la culoare, pentru a-l proteja de radiaţiile din lumina înconjurătoare.
Compoziţia lichidului variază de la produs la produs, în funcţie de producator, dar in general este o soluţie apoasă de monomeri hidrofilici, spre exemplu hidroxietilmetacrilat(HEMA), acid poliacrilic sau un copolimer al acidului acrilic, acid tartric şi un fotoiniţiator.
Alegerea răşinii este limitată deoarece cimenturile ionomere de sticlă sunt materiale pe baza de apă, iar răşina trebuie să fie una solubilă în apă. HEMA este un monomer hidrofilic foarte eficient, deoarece se dizolvă foarte uşor în apă. Reacţia de priză este una de tip acid-bază, în mare aceaşi ca la cimenturile ionomere de sticlă, care începe atunci când cele două componente vin în contact.
Diferenţa constă în timpul până la priza finală, care la cimenturile ionomere modificate cu răşini este mai lung, şi astfel practicienii au mai multă libertate de lucru. Priza finală este determinată de lumina care produce polimerizarea HEMA, şi pentru materialele care conţin copolimeri, de adiţia de noi grupări la radicalii liberi. Odată amestecat, materialul face priză după 30 de secunde de expunere la lumina lămpii de fotopolimerizare, sau dupa 15-20 de minute de expunere la lumina naturală.
Adiţia răşinilor la cimenturile ionomere de stică a îmbunătăţit în mod evident proprietăţile acestora. Astfel s-a combinat capacitatea CIS-urilor de a adera foarte bine la dentină şi la smalţ cu timpul de lucru prelungit şi reacţia de priză rapidă sub acţiunea luminii albastre a răşinilor. De asemenea, obturaţia poate fi finisată imediat iar stabilitatea la atacul acid şi duritatea sunt cu mult îmbunătăţite.
Cimenturile ionomere modifcate cu răşini au multiple aplicaţii, ele pot fi folosite atât pentru restaurări directe cât şi ca obturaţii de bază sau lineri sub obturaţii din compozite, amalgam,sau restaurări ceramice. Atunci când se folosesc alături de compozite, se obţine o legătură puternică între liner şi compozit, şi astfel nu mai este necesar gravajul (etching technique) CIMR-ului.
Deşi aceste materiale au devenit foarte populare, nu se ştie încă dacă acestea vor înlocui total CIS-urile. Chiar dacă primele indicaţii au fost ca lineri, ele s-au dovedit foarte utile şi în restaurările din zona laterală, pentru dinţii deciduali.
Printre denumirile comerciale ale acestor materiale se numără: FUJI-II-LC, VITREMER, PHOTAC-FIL QUICK, RESTORE-PF VLC
CIMR-urile
Comentarii