Denumită şi sinuzita de cauză dentară, această afecţiune sinusală este foarte des întâlnită în rândul aduţilor. În general, are capunct de plecare unul dintre dinţii laterali ai arcadei superioare: molarul 1 (M1), M2, premolarul 2 (PM2), PM1 sau mai rar, caninul.   Factori determinanţi în sinuzita maxilară odontogenă:

• Afecţiunile dentare reprezentate de infecţii radiculare, pungi parodontale, chisturi radiculare sau chisturi folicuare.
• Factorii iatrogeni care cuprind obturarea radiculară în exces (materialul de obturaţie depăşind nivelul apexului şi pătrunzând în sinus), extracţia dentară cu deschiderea sinusului sau împingerea unui rest radicular în interior sau chiuretajul făcut într-o manieră agresivă.
• Complicaţiile altor tratamente precum implantul dentar (alegerea greşită a dimensiunilor) sau sinus lifting-ul (tehnică incorectă).
• Alte cauze: fracturi, infecţii cu invazie pe care directă (continuitate) sau de la distanţă (contiguitate) sau chiar unele tumori.

Factori favorizanţi în sinuzita maxilară odontogenă:

• Pacienţi în stare de imunodepresie (imunitate scăzută).
• Blocarea ostiumului (orificiul comunicant între sinusul maxilar şi cavitatea nazală) prin deviaţia de sept sau îngroşarea mucoasei de la acest nivel, ceea ce va conduce la scăderea drenajului.

Sinuzita maxilară odontogenă se împarte în două mari categorii: Sinuzita acută Simptome: durere dentară, durere pulsatilă unilaterală la nivelul etajului mijlociu al feţei amplificată de aplecarea capului, perceperea intermitentă a unui miros neplăcut (cacosomie). Semne: congestie de partea afectată, tegumente tumefiate, durere la presiunea pe peretele sinusal, rinoscopie anterioară cu evidenţiere de puroi, edem.   Endobucal: puroi la nivelul dintelui cauzal, durere în fosa canină, manevra Valsalva pozitivă. Pe lângă cele enumerate anterior mai putem adăuga şi stare generală alterată cu scăderea poftei de mâncare (inapetenţă) şi febră, iar examenul radiologic va evidenţia o discretă opacifiere unilaterală la nivelul sinusului maxilar. Sinuzita cronică Simptome: este rezultatul unei sinuzite acute si poate prezenta durere matinală, tensiune infraorbitala, cacosomie permanentă. Semne: tegumente normal colorate, durere la presiunea pe peretele sinusal, rinosecretie purulentă. Endobucal: afecţiuni dento-parodontale, mucoasă îngroşată. Starea generală a organismului nu este afectată, iar examenul radiologic arată opacifiere periferică unilaterală a pereţilor sinusali. Evoluţia sinuzitei maxilare de cauză dentară poate determina diverse afecţiuni din teritoriul oro-maxilo-facial şi nu numai. Printre acestea putem aminti propagarea infecţiei la nivelul celorlalte sinusuri (frontale, etmoidale), abcese geniene sau ale orbitei şi chiar afecţiuni ale aparatului respirator sau digestiv. Pentru evitarea sinuzitei, în primul rând pacientul trebuie să aibă o educaţie corespunzătoare în privinţa igienei dentare, iar dacă acesta prezintă totuşi afecţiuni care necesită a fi tratate, medicul stomatolog trebuie să asigure un tratament corect endodontic sau chirurgical. În cazul în care există un diagnostic pozitiv al sinuzitei, tratamentul va consta în eliminarea factorului cauzant prin tratament endodontic, rezectie apicală sau extracţia dintelui cauzal. Apoi, se va asigura un drenaj sinusal corespunzător şi se va intitui un tratament medicamentos antiinflamator şi antibiotic constituit pe baza antibiogramei.