Cu toţii ştim că fumatul nu este un obicei deloc bun pentru sănătatea noastră. Aici este inclusă, desigur, şi sănătatea cavităţii orale. Fumatul face din abilitatea naturală  a organismului de a se vindeca, un proces mult mai greoi şi mai complicat. Când vine vorba de cavitatea orală, fumul de ţigară usucă gingiile şi minimalizează nivelul oxigenului din sânge. Ca urmare a acestui fapt rezultă întârzierea sau mai bine spus prelungirea sau îngreunarea procesului de vindecare a gingiilor şi a osului alveolar în cazul aplicării unui implant dentar.  În acelaşi timp fumatul contribuie la creşterea potenţialului de formare a plăcii bacteriene şi a nocivităţii microorganismelor care o compun. Actul chirurgical prin care este inserat un implant dentar implică în acelaşi timp atât gingia cât şi osul alveolar. Specialistul în implatologie trebuie să străbată gingia pentru a ajunge la osul alveolar. In acest punct,  fiecare implant dentar va fi aplicat cu precizie la o adâncime şi un unghi bine stabilite anterior. Odată ce piesa protetică este implantată, pot fi necesare între 2 şi/sau 6 luni până când acest dinte artificial va fi bine încorporat şi susţinut de os. Pentru detalii pe larg despre ce este un implant dentar va recomand si "Implantul dentar " Pentru ca zona respectivă să aibă o însănătoşire grabnică şi corectă, pacientul va avea nevoie de o bună circulaţie sanguină locală pentru a asigura refacerea integrităţii gingiei şi un nivel suficient de bun al oxigenului sanguin necesar regenerării osului ce înconjoară implantul.  Cel mai frecvent motiv care duce la eşecul implantelor dentare este legat de perioada în care se realizează procesul de osteointegrare a piesei care înlocuieşte rădăcina dentară. ( Procesul de osteointegrare reprezintă osul nou sintetizat de către organism în jurul implantului şi legăturile stabilite între acesta şi piesa radiculară.)  În plus, unii pacienţi pot dezvolta o condiţie cunoscută sub numele de peri-implantită. Această afectiune se manifestă prin aparitia inflamaţiei în jurul implantului precum si a formării pungilor de puroi în ţesutul gingival. Pericolul de a dezvolta peri-implantită există pentru orice pacient care apelează la implantul dentar,  cu precădere pentru fumătorii care prezintă un risc substanţial mai mare ( de până la 10 ori mai mare). In cazul fumătorilor care prezintă infecţie după intervenţia chirurgicală, medicamentele folosite pentru a o combate au un efect mult mai scăzut. Acest lucru se datorează anihilării acţiunii şi eficienţei atibioticelor în cazul dependenţilor de nicotină.  In momentul când infecţia nu este complet eliminată, aceasta se răspândeşte în jurul implantului dentar. Astfel, riscul de a pierde rădăcina artificială este aproape inevitabil. Datorită numeroaselor riscuri, unii medici specialişti refuză din start aplicarea implanturilor dentare fumătorilor. Tinând cont de riscuri şi consecinţe, stomatologii recomandă încetarea consumului de produse pe bază de nicotină cu cel puţin 2 săptămâni înainte de intervenţia chirurgicală precum şi în timpul perioadei de recuperare (2-6-8 luni sau cât este necesar). Aplicarea unui implant dentar poate reprezenta un motiv întemeiat in a deveni nefumător şi în orientarea după un stil de viaţă sănătos. Trebuie conştientizat faptul că implanturile nu pot fi garantate întrucât procesul de vindecare –reprezentând etapa cea mai importantă - depinde în primul rând de pacient iar acesta poate înţelege mai greu importanţa acestor aspecte. Pentru informaţii suplimentare legate de implanturile dentare vă invit să vizitaţi secţiunea “ Totul despre implantul dentar” .