ata dentaraAţa dentară sau dental floss-ul reprezintă unul din mijloacele mecanice auxiliare periajului dentar şi concepute pentru controlul plăcii dentare din spaţiile interdentare, zone greu accesibile periuţei de dinţi. Utilizată regulat, cel puţin o dată pe zi, împreună cu periajul dentar, se reuşeşte îndepărtarea  optimă a plăcii bacteriene şi astfel menţinerea sănătăţii structurilor dento-parodontale ale cavităţii orale. Iniţial aţa dentară a fost confecţionată din fir de mătase cerat iar mai apoi din materiale sintetice (de exemplu filamente de nailon împletite). Ultimele modele apărute
sunt realizate din politetrafluoroetilen care se pare că are o rezistenţă superioară la rupere şi scămoşare.

Există o varietate de modele disponibile, atât în funcţie de materialul din care sunt confecţionate, cât şi ca lăţime, grosime- pentru a se potrivi diservelor situaţii clinice( spaţii interdentare înguste sau largi)- cerate sau nu, cu arome pentru împrospătarea respiraţiei şi alte proprietăţi, aşa încât fiecare dintre noi îşi poate găsi varianta potrivită.

Cine trebuie să folosească aţa dentară?

Dental floss-ul se adresează tuturor pacienţilor care doresc menţinerea sănătăţii orale şi prevenirea bolii carioase şi a celei gingivale care s-ar putea manifesta mai uşor din cauza depunerilor de placă în spaţiile interdentare şi la nivelul marginii gingivale, locuri unde eficienţa periajului este scăzută. Se recomandă adolescenţilor şi adulţilor care au o bună coordonare neuro-musculară a mişcărilor întrucât este nevoie de răbdare şi manualitate pentru folosirea cu success a aţei dentare. S-au conceput  variante floss holdersşi pentru cei mai puţin îndemânatici, cu incapacităţi fizice, cu mâini şi degete groase sau aflaţi în alte situaţii similare. Acestea poartă numele de floss holders ( dispozitive de fixare a aţei dentare)  şi reprezintă nişte instrumente asemănătoare unei furci, cu un mâner din care pornesc două braţe, care cuprind între ele un spaţiu de 2,5cm. La capătul celor două braţe sunt nişte butoni de prindere a aţei dentare, care facilitează utilizarea ei.

Când folosesc aţa dentară?

Se recomandă utilizarea aţei dentare înaintea periajului măcar o dată pe zi, seara la culcare, dacă nu este posibil după fiecare masă. Argumentele care susţin folosirea aţei dentare înaintea periajului sunt următoarele:

  •  prin îndepărtarea plăcii bacteriene este favorizată pătrunderea şi acţiunea fluorurilor şi altor substanţe cu efect carioprofilactic conţinute în pastele de dinţi, făcând astfel periajul mai eficient.
  •  odată realizat periajul, pacientul îşi simte gura curată şi are tendinţa să creadă că nu mai are nevoie de o curăţare ulterioară cu aţa dentară.
  •  de multe ori ne grăbim şi nu mai găsim suficient timp pentru utilizarea ei.

Cum folosesc aţa dentară?

Există două metode cunoscute care descriu utilizarea aţei dentare:

1.     Metoda prin înfăşurare: este recomandată celor care au o bună manualitate. Se foloseşte un segment de 45 cm de aţă dentară, pe care îl înfăşuram pe degetele mijlocii ale ambelor mâini. Desfacem câte o bucată de 1,5- 2,5 cm suficientă pentru curăţarea unui spaţiu interdentar. Menţinem acest segment întins şi îl introducem între dinţi, sub punctul de contact, prin mişcări de frecare vestibulo-orală, fără forţă şi controlat, pentru a proteja gingia în momentul în care aţa dentară scapă sub punctul de contact. Ataşăm aţa de suprafaţa dentară de curăţat, iar apoi efectuăm 5-6 mişcări verticale de ştergere ( de sus în jos şi invers). La fel vom proceda şi pe cealaltă suprafaţă proximală a spaţiului de curăţat.

2.     Metoda buclei: este indicată copiilor şi celor care nu au o manualitate deosebită. În acest caz vom alege un segment de aţă dentară tot de 45 cm pe care îl vom lega la capete. Introducem degetele celor două mâini în interiorul buclei, şi eliberăm câte o bucată de 1,5- 2,5 cm aţă dentară pentru fiecare spaţiu interdentar, pe care o prindem cu indexul şi policele( arătătorul şi degetul mare al mâinii) .

Este important ca fiecare pacient să-şi examineze aţa dentară cu atenţie după fiecare utilizare. Astfel, el va constata cantitatea de placă bacteriană îndepărtată, fiind motivat să menţină acest obicei sănătos. Un alt aspect constatat este scămoşarea firului de aţă, care poate avea mai multe cauze: o carie incipientă care  “agaţă”, prezenţa tartrului interdentar, o obturaţie supraextinsa, incorect finisată.

Cum acţionează dental floss-ul?

  • ata de dinti Prin ştergerea spaţiilor interdentare, reuşeşte curăţarea plăcii bacteriene atât la dinţii naturali cât şi la cei acoperiţi protetic, de sub intermediari protetici, la nivelul implanturilor dentare sau din jurul componentelor aparatelor ortodontice fixe .
  •   Chiar dacă iniţial vom constata sângerarea gingiei acest fapt nu trebuie să ne descurajeze întrucât, în timp, efectul utilizării aţei dentare este tocmai acela de reducere a sângerării gingivale prin limitarea acumulării plăcii şi a tartrului dentar. Atenţie să nu efectuăm, însă, o curăţire prea agresivă, fără control, care poate traumatiza ţesuturile moi peridentare !
  •   Prin urmărirea de către pacient a scămoşării apărute după folosirea aţei dentare se pot depista o eventuală carie, prezenţa tartrului interdentar sau alte fenomene. 
  •   Permite aplicarea pe suprafeţele dentare şi în zonele subgingivale a unor substanţe cu care aţa este impregnată:  bicarbonat de sodiu, fluoruri, extracte de plante, agenţi antimicrobieni şi altele asemenea.

Aşadar, ţinând cont că spaţiul interdentar reprezintă 40% din toată suprafaţa dinţilor şi că el nu se bucura de aceeaşi curăţare pe durata periajului din cauza accesului dificil al periuţei în această zonă, ar trebui să includem folosirea aţei dentare în obiceiurile zilnice de îngrijire a sănătăţii orale.