Descurajată de părerea celor din jur, fără nici o speranţă în mai bine, doar cu nădejdea în Dumnezeu… aşa am cunoscut o mama care îşi pierde soţul şi rămâne cu 4 copii la numai 38 de ani.  Un băiat în clasa a 9-a, unul în clasa a 7-a, unul în clasa a 4-a şi o fetiţă de doar 5 ani. Toţi îi spuneau: ce te vei face?, cum îi vei creşte?, însă doar puţini au fost cei care i-au dat o mâna de ajutor!

Lucrul acesta a fost în urmă cu 23 de ani. Nu după mult timp şi mezina a ajuns la şcoală, iar ca toţi copiii din acea vreme, prin clasa a 8-a, a avut ceva probleme dentare. Neştiind mama unde să  o trimită a ajuns la un doctor de cartier care, din păcate, în loc să trateze a agravat problema şi astfel la începutul clasei a 9-a au început drumurile la Cluj pentru remedierea situaţiei. Fata din acea clipă văzând diferenţa între un medic care îşi dă interesul şi cunoaște toate
detaliile şi un medic care vrea doar să aibă lume în cabinet şi-a propus să ajungă medic stomatolog… Toţi au luat-o în râs, dar ea nu s-a descurajat nici o clipă! Chimia, biologia şi fizica au însemnat pentru ea materii la care trebuie să înveţe cu drag, ajungând astfel, din pasiune, la competiţii interdisciplinare.

astazi student maine stomatologA venit şi vremea admiterii la facultate. Medicina a fost prima şi singura ei opţiune. A făcut un an de medicină generală, dar şi-a dat seama că doar stomatologia ar fi ceea ce ar putea să facă toată viaţa cu drag. În anul doi s-a transferat şi-a urmat un an întreg de examene de diferență şi de ţinut pasul cu colegii. De ce un an de medicină generală? Pentru că în perioada respectivă se făcea admiterea la facultate şi pe baza diplomelor obţinute în liceu la diferite olimpiade, locul I bineînţeles. Aşa că, în momentul în care s-a făcut înscrierea, cu două săptămâni înainte de admitere a aflat că olimpiadele interdisciplinare (chimie, bioloie, fizică) nu mai sunt aprobate… şi a trebuit să înveţe. Mai trebuiau doar 20 de sutimi pentru a intra la stomatologie buget, dar a ales medicină generală buget pentru că doar aşa avea o şansă.

A luat bursă din anul I. Dar fiindcă era aceeaşi sumă a bursei de studiu cu bursa socială (datorită faptului că era orfană şi cu situaţie materială mai delicată) a hotărât să renunţe la cea de studiu în favoarea vreunui coleg, ea oricum va lua bursă socială (doar una se putea acorda). A avut mereu alături familia şi un prieten, iar uneori la examene chiar prezenţa tatălui din ceruri o simţea. În anul 4 s-a căsătorit şi la finalul facutatii copilul ei avea deja 1 an, dar asta nu a împiedicat o să-şi ia licenţă cu notă mare şi să facă o lucrare de cercetare din anul 4 până la finalul anului 6. Da, lucrare de cercetare de la A la Z. Şi nu se putea realiza fără puţin MCS, ce materie oribilă, dar 100% necesară pe viitorul carierei de medic.

A vrut să lucreze chiar după terminarea studiilor, însă vremurile noastre nu i-au fost în avantaj. Nu avea pe nimeni în spate care să o îndrume de unde să înceapă. Însă, după 2 ani şi jumătate de la absolvire, s-a găsit şi locul pregătit unde să arate ce ştie şi de ce e în stare. Acum e la început de drum, cu elan şi cu entuziasm pentru ceea ce face… Îşi iubeşte familia şi adoră meseria de medic dentist! Lumea din jur şi răutăţile, greutatea şi invidia nu au întors-o din drumul pe care îl visa să-l poată stăpâni.

povestea vietii dentist

A fi medic stomatolog nu înseamnă numai a face o anamneză la nivel bucal, înseamnă să ştii ce se întâmplă cu pacientul din scaunul tău şi să-l poţi diagnostica dacă are ceva afecţiuni de care nu se ştie suferind. Sfera în care lucrăm dă mai multe indicii uneori decât poate un medic de familie să găsească. O halenă de mere verzi, o mucoasă reliefată aberant şi cu depozite care  nu se remite după îndepărtarea unui presupus factor iritativ în două săptămâni, o mucoasa icterică şi multe altele trebuie să fie pentru noi semne de întrebare. Semne la care trebuie să găsim răspunsul prin intermediul colegilor specialişti. Aceste diagnostice care nu ţin de sfera orală, dar pe care noi trebuie să le diagnosticăm la pacienţi ţine de cuvântul „MEDIC”. Dacă după „medic” se mai adaugă şi STOMATOLOG sau DENTIST, nu înseamnă că trebuie să vedem persoana doar ca o maşină care are de reparat cutia de viteză. Trebuie să privim pacientul cu toate problemele sale şi cu toate afecțiunile sale. NU putem face stomatologie fără cardiologie (multe medicamente care ne limitează de la începutul actului operator în utilizarea anestezicului de elecţie pentru aceşti bolnavi, manopere pe care nu le putem face decât cu avizul cardiologului sau chiar manopere pe care trebuie să le amânăm), ginecologie (sunt multe paciente însărcinate care se prezintă în serviciul stamoatologic şi trebuie să cunoaştem când avem voie să acţionăm, cu ce şi când nu), boli infecţioase ( HIV, SIFILIS, Hepatită B şi C) şi altele, toate la fel de importante.

Nu e uşor să fii student la medicină, dar dacă ceea ce faci, faci cu drag şi pasiune, timpul trece în favoarea ta! Eşecuri putem avea la tot pasul, însă vine adesea şi salvarea noastră şi trebuie să ştim să ne agăţăm de ea şi să folosim portiţele deschise cu folos. Adesea însă sunt portiţe pe care noi trebuie să le închidem pentru că ştim sigur că ne vor îngrădi doar evoluţia şi ne vor stopa în activitatea noastră! Trebuie să cumpănim bine fiecare moment, fiecare eveniment şi fiecare decizie. Timpul nu ne acordă şansa de a face o alegere de două ori.

Fiţi fericiţi şi luptaţi pentru scopul vostru!

Zâmbiţi mereu pentru că sunteţi superbi!