articulatorulArticulatorul reprezintă acel dispozitiv stomatologic care poate reproduce toate sau doar anumite mişcări ale mandibulei. De-a lungul timpului a primit diverse denumiri din partea marilor medici, precum “manechin analog pacientului” sau “simulator al sistemului stomatognat”.

Pentru început, trebuie să subliniem faptul că articulatoarele nu au fost gândite şi concepute pentru a monta modelele în ele, ci pentru  a reproduce mişcări ale mandibulei precum relaţia centrică sau poziţia de intercuspidare maximă adică cea cu dinţii strânşi.

Dinamica ocluziei este specifică pentru fiecare pacient în parte, aşadar, articulatoarele dentare au apărut din dorinţa de a contopi toate aceste informaţii: înclinarea pantei incisive, înclinarea pantei tuberculului articular al articulaţiei temporo-mandibulare, curba planului de ocluzie, etc.

Pe parcursul evoluţiei şi proiectării de noi astfel de dispozitive în ultimele decenii, au luat amploarea două mari categorii de articulatoare.

Articulatoarele cu valori fixe care pot înregistra doar mişcări de deschidere-închidere şi pot reproduce poziţia de intercuspidare maximă şi dimensiunea verticală de ocluzie înregistrată mai ales în cazul protezelor mobile. Dispozitivele din această categorie mai sunt cunoscute şi sub denumirea de ocluzoare.

Articulatoarele reglabile individual pot fi parţial sau total programabile. Cele parţial programabile sunt denumite şi semiadaptabile şi sunt de trei tipuri. În cazul primului tip, mişcarea de propulsie şi lateralitate se realizează liniar în toate planurile. La cel de-al doilea tip, panta tuberculului articular este curbă, iar la cel de-al treilea tip, pantele articulare sunt frezate întru-un material acrilic, pentru a reda exact datele individuale fiecărui pacient.

Articulatoarele total programabile sau adaptabile permit înregistrarea mult mai multor mişcări, unghiuri sau discanţe între diferitele punte antropometrice ale aparatului dento-maxilar. În general, sunt cunoscute două tipuri de astfel de articulatoare.

Articulatorul tip ARCON poate imita articulaţia temporo-mandibulară, condilul articular aflându-se pe braţul inferior al acestuia. Întreg ghidajul condilian însă, se va deplasa împreună cu braţul superior al articulatorului.arcon

Articulatorul de tip non-ARCON prezintă condilul articular la nivelul braţului superior împreună cu care capul condilian se va deplasa în timpul mişcărilor mandibulei.

Este de reţinut faptul că articulatoarele de tip ARCON sunt indicate mai ales în situaţiile clinice care cer o creştere a dimensiunii verticale de ocluzie. De asemenea, tot acestea reproduc condiţiile fiziologice mult mai bine decât articulatoarele de tip non-ARCON.