Pentru o bună parte din pacienți și în special pentru copil, vizita la stomatolog reprezintă un factor de anxietate în principal datorită procedurilor stomatologice dureroase. În prezent, acest inconvenient a fost înlăturat prin utilizarea anestezicului care poate reduce sau stopa durerea din timpul tratamentelor stomatologice.

Anestezia presupune introducerea în organism a unor substanţe, care au proprietatea de a induce dispariţia sensibilităţii. Anestezicul este acea substanţă care atenuează sau îndepărtează temporar durerea. În domeniul medicinei dentare anestezia este indicată atunci când manoperele anestezierealizate de medicul dentist pot fi dureroase. Anestezia locală este metoda de control a durerii cea mai utilizată în practica pedodontică, după comunicare. Ea acționează direct asupra receptorilor și terminațiilor nervoase, dispariția durerii fiind strict limitată la teritoriul pe care se intervine. Iată câteva informații utile legate de anestezia locală la copil:

 Avantajele utilizării anesteziei locale la copil sunt:

-poate fi aplicată de orice pedodont, în orice cabinet;

-pacientul rămâne conștient pe pacrcursul actului operator;

-această anestezie oferă o liniște operatorie suficientă;

-este o metodă sigură dacă se respectă indicațiile, doza și tehnica este corectă;

-efectul anesteziei durează aproximativ 1-2 ore, variind de la persoană la persoană.

 

Cele mai utilizate tipuri de anestezie la copil:

Anestezia locală topică (prin badijonare, prin pulverizare): este cel mai frecvent folosită la copil; Fiind o anestezie de suprafață, soluția se aplică direct pe zona pe care dorim să o anesteziem. Se indică în următoarele cazuri: anestezia mucoasei anterior anesteziei prin injecție, anestezia mucoasei unde se vor face extracții de dinți temporari cu mobilitate grad III, pentru suprimarea reflexului de vomă, pentru incizia abceselor de la dinții temporari sau a abceselor parodontale mici.

Anestezia locală – prin infiltrație (injecție): în cazul unui copil se alege de obicei anestezia plexală, urmată la mare distanță de anestezia intrapulpară; Anestezia plexală asigură anestezia a 1-2 dinți asupra cărora se realizează intervenția, a periostului, a mucoasei vestibulare și a osului din zona respectivă. Anestezia intrapulăară se utilizează în cazul tratamentelor de canal la copil.

Anestezia-localo-regională prin infiltrație (tronculară periferică).

 pedodontie

Alte tipuri de anestezie utilizate la copil:

Anestezia  prin presiune:  sistemul Injex conține o seingă specială fară ac, care conține o carpulă cu anestezic prevăzută cu un microorificu prin care anestezicul este împins cu presiune stric la locul necesar; Este virtual nedureroasă, mai rapidă și mai precisă față de anestezia standard prin injecție. Se indică la copiii care au o frică extremă de ace, la toți dinții temporari, la dinții permanenți frontali inferiori și dinții permanenți superiori, dar nu la molari.

Anestezia locală computerizată: sistemul Wand permite controlul discomfortului din timpul injectării anestezicului; Este compus din: computer de control, carpulă anestezică fixată la un capăt la computer și la celălalt capăt este legată printr-un microtub din plastic la o seringă specială prevăzută cu un ac foarte fin și un dispozitiv acționat cu piciorul. Înainte ca acul să pătrundă în mucoasă, o picătură de anestezic anesteziază suprafața țesutului. Atunci când acul intră în mucoasă, găsește mucoasa deja anesteziată iar când acul este inserat complet, computerul eliberează lent cantitatea de anestezic dorită.

Anestezia electronică: reprezintă stimularea nervului cu intensități mici ale curentului electric ceea ce conduce la o analgezie temporară.

Complicațiile anesteziei și prevenirea lor:

Anestezia locală este o procedură sigură pentru copii în cazul în care aceasta este administrată corect. Însă există și cazuri extrem de rare în care apar complicații postanestezice generale precum: convulsii, leșin, greutate în respirație, reacții alergice.

Pentru a se putea preveni o situație neplăcută este foarte important ca medicul să cunoască stare de sănătate generală a copilului înainte de efectuarea anesteziei. Se contraindică anestezia în boli precum alergiile la substanța anestezică, boli cardiace și hemofilie.

Pot apărea, de asemenea și reacții locale la anestezic cum ar fi: albirea mucoasei din cauza vasoconstrictorului, apariția hemetomului la tuberozitate și mușcarea buzei care apare cel mai frecvent după anestezia nervului alveolar inferior.  Prevenirea celei din urmă se face prin explicarea copilului faptul că efectul anestezicului va dispărea trepat, iar la copiii mici se poate pune o compresă între dinte și părțile moi, legată cu ața dentară.

Există și posibilitatea efectuării unei anestezii generale însă nu sunt recomandate decât în cazuri extreme atunci când se efectuează, spre exemplu, extracția mai multor dinți iar pacientul nu cooperează, în cazul unor pacienți cu dizabilități sau boli psihice.