Anchiloza temporo-mandibulara reprezintă formarea unui bloc osos la nivelul articulaţiei temporo mandibulare care suprimă mişcările condilului în cavitatea glenoidă şi limitează astfel mobilitatea mandibulei. Acest fenomen se produce fie la nivelul uneia dintre articulaţii, stângasau dreapta, şi în acest caz vorbim despre o anchiloză unilaterală, fie la ambele articulaţii, afectare bilaterală.
elemente ATM

Care sunt cauzele instalării anchilozei temporo-mandibulare?

Frecvenţa acestei afecţiuni este mai mare la copii decât la adulţi, iar principalele cauze care determină formarea de ţesut osos între suprafeţele articulare sunt: traumatismele directe care interesează această zonă şi indirecte    ( lovituri, căderi pe menton), infecţiile loco-regionale, poliartrita reumatoidă, inflamaţii ale articulaţiei produse de factori generali.
Uneori, când o lovitură apare în perioada copilăriei, aceasta este trecută cu vederea, pentru că efectele nu apar imediat ci la distanţă. De cele mai multe ori, pacientul nici nu îşi aminteşte să se fi lovit vreodată în momentul în care este diagnosticat cu anchiloză.

Care sunt semnele clinice ale anchilozei temporo-mandibulare? articulatia temporo mandibulara

Responsabilitatea stabilirii diagnosticului şi a tratamentului anchilozei temporo -mandibulare îi aparţine medicului specializat în chirurgie oro-maxilo-facială, dar semnele clinice pot fi depistate cu ocazia vizitei în cabinetul stomatologic, când pacientul se prezintă din cauza tulburărilor funcţionale care apar. Atunci este sarcina medicului stomatolog să observe aceste modificări patologice şi să îndrume pacientul spre investigarea amănunţită a articulaţiei temporo-mandibulare. Semnele clinice ale anchilozei temporo-mandibulare diferă în funcţie de momentul instalării afecţiunii: la adult sau în perioada copilăriei.

La adult, se observă:

  • limitarea sau chiar absenţa mişcărilor mandibulare
  • leziuni dentare şi parodontale
  • o igienă orală defectuoasă, tocmai din cauză că nu poate deschide gura
  • nu există modificări ale oaselor maxilare sau anomalii dento-maxilare postanchiloză

La copil, urmările anchilozei sunt severe şi uşor de identificat:

  • tulburări de erupţie a dinţilor şi de formare a arcadelor dentare
  • anomalii dento-maxilare
  • igienă defectuoasă, tartru abundent
  • hipodezvoltarea mandibulei cu limitarea sau absenţa mişcărilor mandibulare
  • în anchiloza unilaterală tabloul clinic se prezintă astfel: linia interincisivă e deviată de partea bolnavă, planul de ocluzie mai înalt de panchiloza atmartea afectată, menton retrudat, deviat de partea bolnavă, hemimandibula afectată e scurtă, subţire, iar cea sănătoasă are lungime normală, maxilar deformat, profil convex.
  • în achiloza bilaterală tabloul clinic se prezintă astfel: linia interincisivă situată median, dinţi inferiori în evantai, planul ocluzal e drept, menton retrudat median, mandibula e scurtă, subţire, hipodezvoltată, maxilar deformat, profil conanchiloza temporomandibularavex „de pasăre „.

 

Semnele clinice descrise sunt însoţite atât în cazul copilului cât şi al adultului de tulburări funcţionale: în masticaţie, deglutiţie, fonaţie, autocurăţire dificilă, precum şi modificări ale fizionomiei. 

 

Tratamentul anchilozei temporo-mandibulare este chirurgical şi constă în remodelarea articulaţiei prin îndepărtarea blocului osos de anchiloză şi interpunerea unei grefe între cavitatea glenoidă şi condilul remodelat.  Chirurgul oro-maxilo-facial va colabora cu medicul stomatolog pentru a trata modificările dento-maxilare produse în timp de anchiloza articulaţiei şi a restabili funcţionalitatea aparatului dento-maxilar: pe lângă intervenţia chirurgicală, se pot institui tratamente odontale, protetice, ortodontice, etc.