albirea dentaraAlbirea dinților a devenit un procedeu de rutină când vine vorba de atingerea unor obiective estetice dentare într-o manieră minimum invazivă, cu rezultate rapide. Modalitățille de albire a dinților variate, fie că vorbim de albirea dinților acasă, albirea profesională la stomatolog sau o combinație a celor două.

Albirea dinților acasă este preferată de pacienți datorită flexibilității tratamentului, care nu interferă cu orarul zilnic al acestora, este aproape la fel de eficientă ca albirea în cabinet, la un cost mai mic. Se realizează prin aplicarea unui gel pe bază de peroxid de
carbamidă în gutiere de plastic
. Gutierele sunt individualizate, concepute după amprentarea arcadelor proprii și vor fi purtate între 4-8 ore/zi, timp de 2-4 săptămâni.

albirea dintilor acasaEste obligatoriu să consultați medicul dentist pentru această procedură de albire, deoarece trebuie mai întâi ca el să execute gutierele pe măsura și forma dinților dumneavoastră și, mai important decât atât, să aleagă concentrația potrivită de peroxid de carbamidă care să nu dăuneze smalțului sau parodonțiului. Această substanță acționează prin descompunerea în radicali liberi, în contact cu saliva. Acești radicali liberi sunt specii reactive de oxigen care oxidează și degradează pigmenții de suprafață în molecule mai mici, care modifică lungimea de undă a luminii reflectate, astfel încât dinții apar mai albi, mai strălucitori. Aflați aici totul despre ”Albirea dentară

Albirea dinților devine o problemă la pacienții care au deja obturații fizionomice (”plombe albe”) din mai multe motive.

În primul rând, aceste ”plombe” nu pot fi albite, asemenea smalțului dentar, deoarece substanțele nu au efect asupra materialelor restaurative. Deși în trecut se foloseau diferite materiale mai mult sau mai puțin estetice (ciment silicat, cimenturi ionomere de sticlă), în prezent domină utlizarea compozitul dentar pentru restaurări coronare directe, atât pe dinții anteriori, dar și pe cei posteriori.

albirea dentara si obturatiile fizionomiceDe aceea, după procedura de albire poate fi nevoie să înlocuiți plombele vechi cu o nunță mai deschisă de compozit, mai ales pe dinții frontali, dacă diferența de nuanță este semnificativă și aspectul nesatisfăcător. Pentru un rezultat estetic excelent și durabil, vechile obturații coronare pot fi înlocuite cu fațete dentare (dinții frontali) sau cu lucrări ceramice (coroane, inlay-uri etc). Citiți și ”Totul despre fațetele dentare”.

De asemenea, pentru a evita situația unei disconcordanțe de nunță, este prudent să amânați tratarea cariilor dentare până la finalul procedurii de albire dentară, pentru a alege cea mai apropiată nuanță de compozit.

În al doilea rând, există controverse în ceea ce privește acțiunea peroxidului de carbamidă asupra materialelor compozite. Un studiu recent (2013) realizat de o echipă de cercetători brazilieni a investigat proprietățile mecanice ale mai multor tipuri de compozite, după tratarea cu peroxid de cabamidă 16%. Un grup martor de blocuri de compozit a fost ținut în apă distilată timp de 16 săptămâni, iar celuilalt grup, ținut în aceleși condiții, i s-a aplicat în ultimele 4 săptămâni peroxid de carbamidă, 6 ore/zi.

compozit dentarRezultatul la care au ajuns a fost că proprietățile mecanice precum duritatea, porozitatea, elasticitatea pot fi modificate de substanța de albire, iar rezistența în fața atacului oxidativ depinde de o sumă de factori ce țin de materialul folosit: tipul de umplutură (micro/nanoumplutură, hibrid), tipul de matrice organică, raportul umplutura/matrice, procentul de polimerizare al compozitului.

Aceste rezultate sunt importante prin prisma faptului că, după un tratament de albire, obturațiile posterioare pot avea de suferit dacă materialul folosit nu are calitățile mecanice sau concentrația substanței este inadecvată, mai ales că forțele aplicate pe dinții posteriori sunt mult mai mari decât anterior. Pot apărea fisuri sau porozități a căror consecință să fie apariția cariilor secundare.

În concluzie, albirea dentară nu albește, deopotrivă, obturațiile vechi, iar dacă aspectul post-albire este nesatisfăcător, acestea trebuie înlocuite cu alte restaurări, directe sau indirecte. În al doilea rând, tratamentul de albire trebuie condus sub atenta supraveghere a medicului dentist, ce va adapta tehnica și substanțele folosite la tipul materialelor de restaurare existente în cavitatea bucală, asigurându-se că nu vor exista efecte negative.